Trump a ordonat un amplu supliment de forţe în Orientul Mijlociu şi pregătiri pentru o potenţială campanie aeriană de mai multe săptămâni împotriva Iranului, însă nu a explicat în detaliu publicului american de ce ar conduce ţara spre cea mai agresivă acţiune contra Republicii Islamice de la revoluţia din 1979.
Obsesia sa pentru Iran reprezintă cel mai clar exemplu al modului în care politica externă, inclusiv utilizarea extinsă a forţei militare, a ajuns să domine agenda primelor 13 luni ale celui de-al doilea mandat, eclipsând probleme interne precum costul vieţii, aflate pe primul loc în sondaje.
Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat că, în ciuda retoricii belicoase, administraţia nu a ajuns la ”un consens intern” pentru declanşarea unui atac. Consilierii îi atrag atenţia lui Trump că un mesaj confuz adresat alegătorilor indecişi, concentraţi pe economie, i-ar putea afecta şansele.
Strategia republicană pentru alegerile din noiembrie se bazează în principal pe reducerile de taxe adoptate anul trecut şi pe programe pentru reducerea costurilor locuinţelor şi medicamentelor, au spus participanţi la un briefing privat cu membri ai Cabinetului, şedinţă la care Trump nu a fost prezent.
În acelaşi timp, un alt oficial de la Casa Albă a insistat că agenda externă a preşedintelui ”s-a tradus direct în beneficii pentru poporul american”, afirmând că toate deciziile sale pun ”America pe primul loc”.
Analişti politici avertizează însă că un conflict prelungit cu Iranul ar putea fi devastator pentru Trump şi Partidul Republican. O mare parte din baza electorală care i-a asigurat nominalizarea de trei ori este profund sceptică faţă de implicarea militară externă, iar promisiunea de a pune capăt ”războaielor fără sfârşit” a fost un angajament explicit de campanie.
Deşi mulţi dintre simpatizanţii mişcării ”Make America Great Again” au susţinut raidul fulger care l-a înlăturat luna trecută pe preşedintele venezuelean Nicolás Maduro, Iranul este un adversar mult mai puternic şi orice confruntare riscă să genereze opoziţie în rândul celor care l-au votat.
Trump a ameninţat în repetate rânduri Iranul cu atacuri dacă nu ajunge la un acord nuclear. SUA au vizat deja instalaţii nucleare iraniene în iunie, iar Teheranul a promis represalii dure în cazul unui nou atac.
În pofida promisiunilor din campanie de a reduce inflaţia şi a evita conflictele externe costisitoare, sondajele arată că Trump se confruntă cu scepticism privind capacitatea sa de a reduce preţurile, iar apetitul publicului pentru un nou război este foarte scăzut.
Unii strategi republicani spun că electoratul lui Trump ar putea accepta o acţiune militară dacă este rapidă şi limitată, iar Casa Albă reuşeşte să o lege clar de securitatea şi stabilitatea economică a SUA. Totuşi, orice escaladare majoră rămâne un pariu riscant pentru un preşedinte care recunoaşte că partidul său ar putea pierde controlul Congresului la alegerile din noiembrie.
Motivaţiile oficiale ale lui Trump pentru un eventual atac asupra Iranului au variat în ultimele luni. În ianuarie a ameninţat lovituri ca reacţie la reprimarea protestelor din Iran, dar a dat înapoi. Ulterior, şi-a ancorat avertismentele în cererea ca Iranul să renunţe la programul nuclear şi a sugerat chiar posibilitatea unei „schimbări de regim”, fără a explica modul în care bombardamentele aeriene ar putea realiza acest obiectiv.
Casa Albă insistă că Trump preferă diplomaţia şi că Iranul ar trebui ”să facă o înţelegere înainte să fie prea târziu”, subliniind că Teheranul „nu poate avea o armă nucleară, nici capacitatea de a construi una”.
Analiştii notează că lipsa unei justificări coerente contrastează puternic cu campania publică amplă prin care preşedintele George W. Bush a pregătit invazia Irakului din 2003, bazată pe eliminarea armelor de distrugere în masă – o misiune care ulterior s-a dovedit a fi construită pe informaţii eronate.
Votanţii independenţi, cruciali în statele-cheie, vor analiza cu atenţie modul în care Trump gestionează situaţia cu Iranul.
„Alegătorii din alegerile parţiale şi baza lui electorală vor aştepta ca preşedintele să îşi prezinte argumentele,” a spus strategul republican Rob Godfrey.