* România are un decalaj major față de Uniunea Europeană în privința valorificării educației feminine * doar 29% dintre femeile din țară au absolvit învățământul superior, în timp ce la nivelul UE aproape jumătate dintre femeile cu vârste între 25 și 34 de ani au studii universitare * în spatele acestei diferențe nu stă doar o problemă de educație, ci și una de economie: femeile sunt majoritare în populație, dar rămân subreprezentate în piața muncii și continuă să câștige mai puțin decât bărbații
Femeile reprezintă 51,2% din populația României, adică 9,75 milioane de persoane, potrivit celor mai recente date statistice publicate de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, ponderea lor în economia activă rămâne vizibil mai mică: în trimestrul al treilea din 2025, femeile reprezentau doar 42,6% din populația angajată. Dezechilibrul arată limpede că România nu reușește să transforme suficient capitalul educațional și profesional feminin în participare economică reală.
Tabloul educațional este, la rândul lui, grăitor. Potrivit INS, 44,8% dintre femeile din România sunt absolvente de liceu, 6,6% au studii postliceale sau de maiștri, 9,8% au terminat școli profesionale sau de ucenici, iar doar 29% au absolvit învățământul superior. Prin comparație, Eurostat arată că în Uniunea Europeană 49,9% dintre femeile cu vârste între 25 și 34 de ani aveau în 2024 studii terțiare, în timp ce România rămânea sub pragul de 30%, cea mai slabă performanță din UE.
Diferența se vede și în venituri. Datele INS indică faptul că, în 2024, câștigul salarial mediu net lunar a fost de 4.959 de lei, însă femeile au câștigat în medie cu 5,4% mai puțin decât bărbații: 4.815 lei față de 5.090 lei. Altfel spus, chiar și atunci când intră pe piața muncii, femeile continuă să fie plasate într-o zonă economică mai fragilă.
Pe acest fond, tema independenței economice feminine începe să fie tratată nu doar ca subiect social, ci și ca miză de dezvoltare. În ultimii trei ani, mișcarea, inițiată de Asociația Solidaritate și Egalitate, a încercat să mute discuția din zona sloganurilor în cea a instrumentelor concrete: comunitate, consiliere profesională, caravane locale, programe educaționale și un hotline gratuit dedicat femeilor care își caută un loc de muncă sau o reconversie profesională. Organizația vorbește despre o comunitate de peste 3.000 de membri, iar hotline-ul #WeAreHalf a fost lansat în 2025 ca serviciu gratuit de sprijin pentru integrarea pe piața muncii.
„În România există încă o diferență semnificativă între potențialul real al femeilor și modul în care acest potențial este valorificat în economie. #WeAreHalf a apărut din dorința de a transforma realitatea: de la statistici la acțiune”, a declarat Mihaela Tudor, fondatoarea Asociației Solidaritate și Egalitate și inițiatoarea mișcării. Afirmația rezumă, de fapt, una dintre marile vulnerabilități ale României: nu lipsa femeilor capabile, ci lipsa mecanismelor prin care educația lor să fie convertită în carieră, venit și influență profesională.
Într-o țară în care femeile sunt majoritare ca populație, dar minoritare în puterea economică efectivă, datele INS și Eurostat devin mai mult decât un exercițiu statistic. Ele arată costul unei risipe tăcute. România nu pierde doar procente într-un clasament european. Pierde competență, productivitate și o parte esențială din propria ei șansă de dezvoltare.
Clara DIMA