CNPP anunța, anul trecut, că sistemul informatic este operațional și că digitalizarea serviciilor pentru cetățeni este în plină desfășurare. La final de 2025, în practică, lucrurile funcționează totuși doar parțial. Cei care vor să își verifice vechimea în muncă sau să depună documente pot face primii pași online, însă pentru obținerea documentelor oficiale sunt chemați, în continuare, la ghișeu. Digitalizarea se oprește, de fapt, la jumătate.
Reprezentanții caselor de pensii explică această procedură prin necesitatea protejării datelor personale. Argumentul este că, fără o verificare față în față, oricine și-ar putea crea un cont online și ar putea avea acces la informațiile altei persoane. De aceea, prezența fizică a solicitantului este considerată obligatorie pentru validarea identității. În realitate, sistemul informatic al CNPP funcționează mai ales la nivel intern. Angajații lucrează în aplicații modernizate, iar dosarele pot fi încărcate electronic, însă verificarea finală și eliberarea documentelor se fac tot pe hârtie. Lipsa unei arhive complet digitalizate, mai ales pentru perioadele vechi de muncă, și accesul limitat la bazele de date ale altor instituții blochează finalizarea procesului exclusiv online. Astfel, deși digitalizarea este prezentată ca un progres major, pentru cetățeni rezultatul concret este același: încărcarea actelor pe internet nu elimină deplasarea la casa teritorială de pensii. Sistemul este online la intrare, dar rămâne analog la ieșire.
Online la început, pe hârtie la final
În luna mai 2024, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale anunța cu mare fast aprobarea finanțării unui nou sistem informatic al CNPP, ca parte integrantă a reformei sistemului public de pensii și a recalculării pensiilor în etapele I și II. Sistemul a fost prezentat ca fiind complet integrat, performant și capabil să gestioneze în mod coerent și unitar toate reglementările legale din domeniu, precum și datele privind asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale. Prin acest anunț, Guvernul și Ministerul Muncii transmiteau că digitalizarea și modernizarea CNPP sunt priorități strategice, iar obiectivul este să fie create servicii online extinse pentru asigurați și pensionari, cu acces facil la informații personale, inclusiv vechimea în muncă și drepturile de pensie.
Noul sistem include mai multe componente integrate: un portal pentru comunicarea cu cetățenii, servicii electronice pentru completarea cererilor de bilete de tratament, servicii pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și aplicația „e-Talon”, care să genereze automat talonul lunar de pensie, atât în format tipărit, cât și electronic. Fiecare utilizator să aibă un Spațiu Privat Virtual, în care să poată accesa toate datele personale gestionate de CNPP, indiferent de sursa acestora, și să primească toate comunicările instituției în format digital. Sistemul promite și funcționalități de simulare a pensiei, completarea online a documentelor și mecanisme complexe de analiză și predicție, menite să sprijine atât deciziile instituționale, cât și prevenirea eventualelor erori sau fraude.
Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 131,2 milioane lei, adică peste 26 milioane euro, bani asigurați din fonduri externe nerambursabile, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și din bugetul asigurărilor sociale de stat. Cu toate acestea, chiar dacă anunțul a fost făcut cu fast și prezentat ca un pas major către digitalizarea completă a serviciilor CNPP, implementarea efectivă a sistemului a fost una etapizată și, în practică, a întâmpinat mai multe provocări.
Motivul prezenței la ghișeu: protecția datelor personale
La final de 2025, sistemul informatic funcționează, în sensul că permite gestionarea recalculării pensiilor, însă a mers cu dificultăți, mai ales în perioadele de vârf, când volumul mare de solicitări a pus la încercare infrastructura. Unele componente promise în 2024 sunt încă doar parțial operaționale sau disponibile intern pentru angajați, iar pentru asigurați, accesul la datele personale sensibile necesită în continuare prezența la ghișeu. Astfel, deși tehnic sistemul există și este operațional, experiența pentru utilizatorii finali rămâne incomplet digitalizată.
Experiența cetățeanului: un drum la ghișeu rămâne inevitabil
Această situație nu este doar teoretică, ci se reflectă în experiența concretă a celor care încearcă să folosească platforma. Nu unul, ci mai mulți ieșeni ne-au semnalat situația pe adresa redacției. Ilie R., un ieșean de 55 de ani, a lucrat de-a lungul timpului la mai multe firme private, așa că a dorit să se asigure că întreaga sa vechime a fost corect înregistrată de angajatori în acest timp.
„Noua facilitate de la Casa de Pensii, haideți să fim serioși, este o păcăleală. Am citit chiar în ziar că se poate verifica vechimea online, mai am 10 ani până la pensie, așa că am spus să îmi verific și eu vechimea. Să n-am vreo surpriză când o fi să mă pensionez, căci am lucrat la mai multe firme private în timp. Am intrat pe site-ul lor, am introdus datele, am căutat acte, tot ce îmi cereau ei acolo, am pierdut ceva vreme, chiar dacă aplicația este destul de intuitivă. Dar îmi cereau ba una, ba alta, nu ai totul la îndemână… Și când credeam că, gata, aflu și eu vechimea, surpriză: îmi zice aplicația că e ok totul, dar să vin la sediul Casei Județene de Pensii Iași ca să îmi iau credențialele, parola și altele. Păi așa, la ce să îmi mai fac cont online, că doar nu verific zilnic ce vechime am în muncă? La așa ceva te uiți o dată și gata, pentru ce ți-ai face cont dacă necesită drum la ei? Chiar nu înțeleg utilitatea”, ne-a scris ieșeanul.
Călătoria online se oprește la ghișeu
Prezența fizică a asiguraților la ghișeu nu este impusă pentru a complica accesul la servicii, ci pentru a proteja datele personale extrem de sensibile și a preveni eventuale fraude, după cum explică Maria Andronache, directoarea Casei Județene de Pensii (CJP) Iași. Șefa instituției este însă optimistă cu privire la viitor. Conform declarațiilor oficiale, pe măsură ce vor fi implementate sisteme informatice tot mai performante, va fi posibilă verificarea identității exclusiv online, eliminând necesitatea prezenței fizice și oferind asiguraților un acces complet digital la toate datele personale gestionate de CNPP. Până atunci, soluția actuală – combinarea accesului digital cu verificarea la ghișeu – reprezintă un compromis între progresul tehnologic și protecția datelor personale.
„Digitalizarea sistemului de pensii este un proces aflat în derulare, care se realizează etapizat, cu accent pe siguranța datelor și pe protejarea drepturilor asiguraților. Obiectivul este ca, pe viitor, interacțiunea cu instituția să se poată face integral online, inclusiv în ceea ce privește accesul la informațiile legate de vechimea în muncă. În acest moment, anumite proceduri presupun și prezența la ghișeu, nu pentru a îngreuna accesul oamenilor la informații, ci pentru a ne asigura că solicitantul este o persoană reală și este titularul drepturilor pentru care solicită date. Vorbim despre informații cu caracter personal, extrem de sensibile, iar instituția are obligația de a preveni orice posibil acces neautorizat sau furt de date”, ne-a declarat Maria Andronache.
Șefa CJP Iași a mai spus că, în viitor, odată cu dezvoltarea unor sisteme informatice mult mai performante, va fi posibilă verificarea identității și în mediul online, fără a mai fi necesară prezența fizică a persoanei la instituție.
„Există deja soluții tehnice care permit confirmarea sigură a identității, iar direcția este ca acestea să fie implementate și la nivelul instituțiilor din sistemul public de pensii. Până la operaționalizarea acestor mecanisme, verificarea directă rămâne cea mai sigură soluție pentru protejarea datelor personale ale asiguraților”, consideră Maria Andronache.
La nivelul Iașului au fost create 18.115 de conturi CNPP
În 2024, CJP Iași a activat 4.042 de conturi pe portalul CNPP, prin care asigurații pot verifica datele din sistemul de asigurări sociale și trimite petiții electronice. În același an, pe lângă 5.812 de cereri depuse fizic, au fost înregistrate 18.924 de cereri electronice, dintre care 17.447 pe e-mail și doar 1.477 prin portal. Datele arată clar că portalul există, dar majoritatea interacțiunilor digitale se fac încă prin e-mail. Conturile activate nu garantează folosirea lor efectivă, iar ghișeul rămâne esențial pentru procedurile sensibile, mai ales pentru verificarea identității și a datelor personale.
Privind evoluția pe ani, din anul 2016 încoace, la nivelul Iașului au fost create 18.115 de conturi CNPP, potrivit datelor transmise de șefa CJP Iași. Vârful din 2024, cu 4.042 de conturi active, a fost, cel mai probabil, legat de recalcularea pensiilor și promovarea intensă a serviciilor online. În 2025, până în prezent, conturile active sunt 3.551, semn că interesul sau utilizarea efectivă a platformei a scăzut, probabil după ce asigurații și-au rezolvat problemele sau au întâmpinat dificultăți în folosirea portalului.
Concluzia este clară: digitalizarea există pe hârtie și parțial online, dar în practică, drumul la ghișeu rămâne la loc de cinste. Sistemul informatic funcționează, susține recalcularea pensiilor și gestionează cererile electronice, dar experiența asiguratului este încă mixtă, între online și prezența fizică. Practic, portalul CNPP oferă infrastructura digitală necesară, dar utilizarea efectivă și accesul complet online la toate serviciile promise rămân deocamdată un obiectiv pentru viitor.
Statul nu tratează identitatea digitală ca echivalent juridic complet
Explicații despre cum ar trebui să funcționeze serviciile publice digitalizate aflăm de la Radu Puchiu, Technology & Society Program Director la Aspen Institute România, dar și fost secretar de stat și consilier pe probleme de IT și servicii online. El spune că obstacolele principale nu sunt tehnologice, ci țin de modul în care statul este organizat și guvernat.
„Văd trei principale obstacole. Primul: digitalizarea este fragmentată, tratată ca o succesiune de proiecte izolate la nivel de instituții, fără o coordonare clară – personal susțin că ea ar trebui să fie la centrul Guvernului – și fără o arhitectură comună a serviciilor. Al doilea, chiar și acolo unde digitalizarea se întâmplă, de multe ori sunt digitalizate procese prost gândite, adică birocrația este mutată online, fără reproiectare, fără interoperabilitate și, mai ales, fără aplicarea principiului «o singură dată» pentru interacțiunea cetățeanului. E de reținut aici că transformarea digitală presupune și multe decizii incomode. La fel, continuitate și competențe interne solide – de la definirea corectă a cerințelor până la gestionarea furnizorilor IT. În absența acestora, instituțiile devin defensive, invocă cadrul legal rigid și tratează schimbările ca risc, nu ca instrument de îmbunătățire a serviciilor”, atrage atenția Radu Puchiu, care amintește și de al treilea obstacol major care frânează digitalizarea administrației publice.
„Digitalizarea e frânată de lipsa orientării reale către cetățean și, mai adânc, de deficitul de încredere. Serviciile sunt gândite în interiorul instituției, nu din perspectiva utilizatorului, iar lipsa încrederii generează cereri redundante de documente și interacțiuni duble, digitale și fizice (și intern, în administrație, și extern, către cetățeni). Fără simplificare, coordonare și reconstrucția încrederii, tehnologia singură nu poate livra servicii publice eficiente.”
Referitor la faptul că asiguratul își poate face cont pe platforma CNPP cu promisiunea că își poate verifica online vechimea în muncă, dar pentru a obține adeverința finală trebuie până la urmă să ajungă tot la ghișeu, Radu Puchiu spune că se întâmplă asta deoarece statul încă nu tratează identitatea digitală ca echivalent juridic deplin al prezenței fizice. Iar în cazul de față și nu numai, autentificarea în platforma CNPP nu este integrată cu un mecanism de identificare electronică de nivel ridicat acceptat, iar instituțiile preferă soluția sigură procedural – ghișeul – în locul uneia sigure digital.
„Tehnic, soluția există: identitate digitală calificată, semnătură electronică, interogare automată a registrelor. Dar lipsesc decizia de a o impune ca standard național și încrederea instituțională de a muta controlul din fața funcționarului în arhitectura sistemului. Un alt motiv este acela că digitalizarea în România a evoluat sectorial, nu unitar. De exemplu, ANAF a avut mandat clar, presiune politică și o decizie explicită de a accepta identificarea la distanță ca echivalent funcțional al celei fizice, inclusiv prin proceduri simplificate adoptate în pandemie. Identificarea la distanță funcționează acum pentru a face cont în SPV.
Deci, pe scurt, probabil că la CNPP lipsa unei obligații similare, combinată cu o cultură instituțională mai prudentă și cu absența integrării într-un sistem național de identitate digitală cu valoare juridică deplină, face ca soluția să fie posibilă tehnic, dar neasumată administrativ”, arată Radu Puchiu.
Ce resurse lipsesc pentru digitalizarea completă a serviciilor publice? Banii nu lipsesc, dar soluțiile coerente, da
Contrar așteptărilor, nu lipsesc banii sau tehnologia. Problema principală este coerența investițiilor, atât tehnice, cât și umane. Platformele comune reutilizabile – identitate digitală, plăți, notificări, interoperabilitate – sunt insuficiente, iar proiectele sunt fragmentate și nu se conectează între ele, ne explică el. Practic, mai degrabă risipim bani decât să ducem lipsă de resurse. Finanțarea este orientată adesea spre livrarea de sisteme IT, nu spre rezultate măsurabile pentru cetățeni.
„Iar mentenanța, securitatea și evoluția serviciilor sunt subfinanțate sau tratate ca elemente secundare, vedeți multe proiecte finanțate european care nu sunt folosite ulterior, de exemplu. La nivel uman și organizațional, deficitul major este de competențe interne și roluri clare. Instituțiile duc lipsă de arhitecți de servicii, product owners, specialiști în date, securitate și experiență de utilizator capabili să traducă nevoile publice în soluții digitale coerente. Dar la nivel mai adânc, lipsesc și mecanismele de atragere și retenție a acestor profesioniști, precum și manageri care să poată coordona echipe multidisciplinare pe termen lung. Fără această capacitate internă, digitalizarea rămâne dependentă de furnizori externi și dificil de scalat sau adaptat”, este de părere specialistul.
Ce măsuri concrete ar trebui luate pentru digitalizarea completă a serviciilor publice?
Pe termen scurt, este esențială consolidarea coordonării la nivel central, cu un mandat clar pentru arhitectura digitală a statului.
„Trebuie accelerate implementarea componentelor comune – identitate digitală, interoperabilitate, plăți, notificări – și reproiectarea unor servicii-cheie «end-to-end», pornind de la experiența cetățeanului, așa cum recomandă studiul Edge Institute. Pe termen mediu, statul trebuie să construiască capacitate internă reală – echipe stabile de produs, date și arhitectură în instituții, cadre legale flexibile pentru testare și inovare și un model de finanțare orientat spre impact. Cred mult că digitalizarea trebuie să devină un proces continuu, nu o succesiune de proiecte punctuale. La fel, o claritate la nivel central și o serie de rezultate rapide aduc și încrederea că se schimbă ceva în bine. Și asta e poate cel mai important lucru de urmărit”, a precizat Radu Puchiu.
Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.