Instituțiile statului nu reacționează la solicitările comisiilor Parlamentului României. Mai grav, instituțiile statului ajung să se saboteze unele pe altele, în detrimentul direct al cetățeanului. În loc să servească interesul public, multe dintre aceste instituții se comportă ca un „stat în stat”, nu dau socoteală nimănui și nu răspund pentru faptele lor.
Această situație este extrem de gravă. Fiecare instituție a statului, plătită din banii contribuabililor, are obligația să răspundă în fața cetățenilor și a Parlamentului. Atunci când nu își îndeplinește atribuțiile, trebuie să existe sancțiuni drastice și clare. Lipsa răspunderii nu poate fi tolerată într-un stat de drept.
Statul român, în interiorul său, este profund dezorganizat, aflat într-un haos administrativ. Cetățenii plătesc taxe și impozite fără să primească în schimb funcționarea corectă a instituțiilor. În aceste condiții, reforma statului nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă.
Toate instituțiile statului trebuie reformate
Începând de la Nicușor Dan, toate instituțiile statului trebuie reformate. Se vinde și se înstrăinează totul, totul este vraiște.
Se vede clar că nimeni nu răspunde pentru nimic, totul este lăsat în voia sorții, iar responsabilitatea este pasată de la o instituție la alta. Există percepția tot mai puternică că instituțiile răspund doar unui sistem închis, nu cetățenilor care le finanțează.
În calitate de presedinte a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, deputatul AUR, Laura Gherasim, a solicitat, în cadrul unei conferințe de presă, tuturor românilor care au fost cenzurați în mod abuziv pe rețelele de socializare să sesizeze cele două comisii parlamentare, în vederea demarării unei anchete privind libertatea de exprimare.
„Însăși această frază, cercetarea abuzurilor, cercetarea corupției și să venim în sprijinul cetățenilor români pentru verificarea petițiilor, înseamnă un act de responsabilitate în Parlamentul României. Comisia pe care o prezidez a fost sesizată de mai multe petiții din partea cetățenilor români care reclamau încălcarea libertății de exprimare, încălcarea drepturilor fundamentale pe teritoriul României. Acești cetățeni s-au adresat acestei comisii cerând ajutorul.
Imaginați-vă că această comisie nu este prima instituție sesizată. Ei vin la această comisie ca la o ultimă instanță. De ce? Pentru că nu mai au mecanisme instituționale pe care să le folosească.
Petenții reclamă încălcarea drepturilor fundamentale pe teritoriul României și ștergerea acestor conturi pe platformele de social media, restricționarea conturilor, blocarea temporară sau blocarea definitivă a acestor conturi. Din păcate, în România acest lucru este posibil. Pentru a verifica și pentru a face aceste cercetări, am stabilit că în cadrul comisiei pe care o prezidez să ne adresăm instituțiilor statului, respectiv CNA, ANCOM și alte instituții, care au posibilitatea de a clarifica dacă și cum aceste drepturi fundamentale ale cetățenilor sunt încălcate.
Vedeți dumneavoastră, politicul intervine inclusiv în aceste comisii, pentru că deputații au majoritatea și în aceste comisii parlamentare. Bineînțeles că au susținut că nu argumentează, ci votează și nevenind cu un argument juridic, au decis să ne adresăm doar CNA și nu ANCOM. Și acum vă întreb pe voi, jurnaliști, vă întreb pe voi oameni, cetățenii, cum ar trebui să interpreteze cetățenii români acest gest? Este posibil ca în ANCOM să existe funcționari puși politic de către PSD, PNL, USR, UDMR și care sunt deranjați de faptul că o comisie permanentă trebuie să se adreseze și să pună niște întrebări pertinente, coerente, în a veni în sprijinul cetățenilor români? Ce ar trebui să înțeleagă cetățenii când se adresează instituțiilor statului și acestea nu răspund Parlamentului României? N-am adresat Consiliului Național al Audiovizualului timp de 30 de zile, care este termenul maxim prevăzut de lege, un termen special pentru a da posibilitatea instituțiilor de a avea timpul necesar să răspundă cetățenilor.
„Consiliul Național al Audiovizualului nu a răspuns cetățenilor și nici Parlamentului României”
Consiliul Național al Audiovizualului nu a răspuns cetățenilor și nici Parlamentului României. Este o sfidare la adresa Parlamentului României. Este o sfidare la adresa cetățenilor.
Este o încălcare a unor drepturi fundamentale care nu suportă consecințe. Din păcate, să știți că nu este prima dată când acest lucru se întâmplă. De aceea, solicit public astăzi Consiliului Național al Audiovizualului să clarifice, printr-un document exhaustiv, cum sunt încălcate aceste drepturi pe teritoriul României, dacă instituțiile statului au transmis într-o formă sau alta solicitări platformelor de social media pentru a închide aceste conturi, dacă au făcut-o, care este cadrul legal.
Pe această cale solicit și ANCOM, care este coordonatorul la nivel național al DSA-ului pe teritoriul României, să clarifice dacă există protocoale între instituțiile statului și ce formă instituțională poate permite unor instituții să catalogheze opinia publică ca dezinformare, doar pentru faptul că aceste opinii arată niște adevăruri incomode. Am verificat acest conținut de pe platformele de social media. Sunt adevăruri despre modul cum funcționează guvernul, despre abuzul instituțional și despre încălcarea drepturilor fundamentale ale românilor și ale cetățenilor europeni.
Să știți că libertatea de exprimare, dacă este încălcată pe teritoriul României, devine abuz instituțional dacă nu este cu probe. Cum poate un cetățean să vină să trăiască în România dacă este redus la tăcere, dacă atunci când face parte din viața publică, pentru că astăzi platformele de social media nu mai pot funcționa neancorate la realitate. Noi trăim în această realitate a platformelor sociale.
Avem nevoie să ne exprimăm. Sunt jurnaliști cu 30 de ani de experiență, cu 20 de ani de experiență. Sunt cetățeni cunoscuți, domnul Cristoiu, domnul Turcescu.
Aceste conturi au fost suspendate, fără probe, fără ca cineva din puterea judecătorească să decidă acest lucru. Acest fapt este inadmisibil într-un stat de drept. Însă și separația puterilor în stat presupune că există un echilibru și că puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească nu sunt ierarhice.
Ele sunt la egalitate și au un singur scop. Să protejeze cetățeanul, să apere drepturile fundamentale ale acestora, pentru că, conform acestei cărți care se numește Constituția României, cetățeanul României este suveran de drept în acest stat. Păi ce ați făcut din această Constituție? A devenit o carte de poezii, o carte de povești?
Înainte să fiu președintele Comisiei, am fost antreprenor. N-am venit aici nici să beau cafea în Parlament, n-am venit nici să mă plimb pe aceste holuri. Am venit să protejez cetățeanul și am fost aleasă ca reprezentant al cetățenilor României pentru a garanta un drept fundamental.
„România mai este un stat de drept astăzi?”
Mai mult decât atât, președintele României, mai nou, intervine în puterea judecătorească cerând un referendum în interiorul puterii judecătorești. Păi, eu vă întreb pe dumneavoastră, acesta mai este un stat de drept? România mai este un stat de drept astăzi?
Va trebui să dăm răspunsuri clare cetățenilor, pentru că aceștia așteaptă de la noi răspunsuri. Ce să le spun în calitate de președinte? CNA nu răspunde Parlamentului României. Nu răspunde unui document transmis în baza controlului parlamentar.
Păi acesta este control politic, nu control parlamentar. Dacă tu ai majoritate în Parlament și nu poți să inițiezi nicio lege, tu ai majoritate în comisie și nu poți să te adresezi în mod normal instituțiilor statului. Dacă vii, faci inițiative legislative și acestea sunt copiate, cum am putea să ne desfășurăm activitatea și ce am putea să spunem cetățenilor? Nu vă putem răspunde, pentru că instituțiile statului nu răspund Parlamentului României.
Acesta este un abuz instituțional. Este de neacceptat în 2025 într-un stat de drept”, a transmis deputatul AUR Laura Gherasim, președintele comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.