Dornic să calmeze parlamentarii socialişti furioşi din cauza respingerii impozitului pe avere, premierul Sebastien Lecornu a declarat că guvernul nu se va opune renunţării la decizia de îngheţare a pensiilor şi a prestaţiilor sociale în bugetul său pentru 2026.
Socialiştii, care săptămâna trecută ameninţaseră că vor răsturna guvernul dacă miliardarii nu vor fi obligaţi să plătească mai mult, au declarat că această concesie a lui Lecornu privind pensiile şi prestaţiile sociale este un prim pas în direcţia corectă, dar că sunt necesare mai multe măsuri.
Votul a subliniat diviziunile profunde din parlamentul francez cu privire la modul de impozitare a celor mai bogaţi cetăţeni, în timp ce parlamentarii dezbat bugetul de austeritate al lui Lecornu.
POTENŢIALE MOŢIUNI DE CENZURĂ
Deputaţii centrişti, conservatori şi de extremă dreapta au format o majoritate împotriva mai multor propuneri ale partidelor de stânga, inclusiv o taxă de 2% pe averile de peste 100 de milioane de euro – o măsură promovată de economistul francez Gabriel Zucman, care spune că ar putea genera între 15 şi 20 de miliarde de euro anual.
Lecornu, care nu dispune de majoritate parlamentară, depinde de sprijinul socialiştilor pentru a adopta bugetul şi pentru a supravieţui potenţialelor voturi de neîncredere.
„Dacă textul rămâne aşa cum este astăzi, declar solemn că nu va exista un vot pozitiv şi că va exista chiar un vot împotrivă din partea socialiştilor, ceea ce înseamnă că acest buget nu va putea fi adoptat”, a declarat liderul Partidului Socialist, Olivier Faure.
„Ceea ce vrem este ca francezii să nu fie nevoiţi să plătească impozitul pe care miliardarii nu vor să îl plătească”, a adăugat el.
Lecornu a răspuns că Curtea Constituţională va anula impozitul Zucman şi a spus că guvernul este dispus să renunţe la planurile sale de îngheţare a pensiilor şi a prestaţiilor sociale, care altfel nu ar fi fost ajustate anul viitor în funcţie de inflaţie.
Zucman susţine că impozitul său, extrem de popular în sondaje, ar asigura că persoanele extrem de bogate plătesc cel puţin la fel de mult, proporţional, ca şi persoanele cu venituri medii.
LECORNU, PRECAUT
Preocupat de faptul că un impozit atât de amplu ar putea afecta firmele franceze, ar putea descuraja investiţiile şi ar distruge locuri de muncă, Lecornu a propus în schimb o taxă de 2% pe activele din holdinguri care nu sunt utilizate în scopuri comerciale.
Parlamentarii au susţinut o versiune diluată a impozitului, care iniţial se preconiza că va genera până la 1 miliard de euro, vizând activele personale deţinute în aproximativ 4.000 de holdinguri care nu au alt scop economic decât reducerea impozitelor pentru proprietarii lor.
„Scopul nostru nu este să realizăm justiţia fiscală în detrimentul economiei”, a declarat ministrul bugetului, Amelie de Montchalin, în timpul dezbaterii, avertizând că impozitul Zucman ar putea declanşa un exod al celor mai bogaţi contribuabili din Franţa.
Forma finală a impozitului ar putea să sufere noi modificări atunci când proiectul de lege privind bugetul va ajunge în Senat în următoarele săptămâni, deşi camera inferioară va avea ultimul cuvânt de spus.
Legislaţia va fi, de asemenea, supusă examinării Curţii Constituţionale, care a respins anterior legile fiscale care a considerat că pot fi asimilate unei confiscări.