„Cine nu riscă, nu câștigă.” – Proverb universal
Educația financiară și sofisticarea investițiilor – Cei bogați au, în general, acces la informații și consultanți care le oferă instrumente diversificate: fonduri de investiții, acțiuni, obligațiuni, imobiliare sau chiar start-up-uri. În schimb, mulți dintre deținătorii de capitaluri din Iași – magistrați, medici, profesori sau funcționari publici – manifestă o aversiune ridicată față de risc. Deși au venituri însemnate, preferă economisirea sau investițiile extrem de conservatoare, optând în continuare pentru depozitele bancare și titlurile de stat, ceea ce îi plasează în zona inferioară a performanței investiționale, având o veritabilă „oroare față de risc”. Această prudență excesivă duce la stagnare în loc de progres.
Pragurile minime de acces – Multe dintre investițiile profitabile presupun sume inițiale considerabile. Pentru un mic investitor, câteva mii de lei sunt greu de mobilizat, pe când un om bogat poate pune în joc sute de mii sau milioane, beneficiind imediat de efectele de scară. Această toleranță la risc le oferă acces la produse financiare cu randamente superioare, unde concurența este mai mică.
Efectul de lungă durată (compunerea câștigurilor) – Răbdarea este esențială. Investițiile pe termen lung, lăsate să crească prin capitalizarea dobânzilor sau a dividendelor, fac diferența dintre stagnare și acumulare de avere. Oamenii cu bani mulți își pot permite să nu aibă nevoie imediată de capital și lasă investițiile să „lucreze pentru ei”.
Cum poate fi redusă diferența – Singura soluție realistă este educația financiară și schimbarea mentalității. Acceptarea unui grad rezonabil de risc și înțelegerea instrumentelor financiare moderne sunt pașii prin care și clasa de mijloc poate începe să spargă bariera stagnării.
Dan Chirleșan, profesor de Finanțe și Bănci, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Exemplu românesc: Frații Pavăl și lecția moralității – poveste locală de succes
„Bogăția fără moralitate e ca o casă fără temelie.” – Pildă populară
Un exemplu mobilizator vine chiar din Moldova: frații Adrian și Dragoș Pavăl, fondatorii Dedeman. Provenind dintr-o familie modestă cu opt copii din județul Suceava, au fost crescuți într-un spirit de muncă, disciplină și moralitate, valori transmise de părinți care, deși fără studii superioare, le-au oferit o educație solidă. Majoritatea și-au făcut studiile la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în matematică, informatică și economie. Adrian, Dragoș și Valentin Pavăl au demonstrat că viziunea, curajul și răbdarea pot transforma un mic business într-un imperiu național de retail. Astăzi, Dedeman este liderul pieței de bricolaj din România, iar prin Pavăl Holding, cei doi au devenit investitori sofisticați, cu portofolii diversificate în imobiliare, energie, agricultură și sănătate. Evoluția lor arată cum educația morală și financiară, combinată cu răbdare și toleranță la risc, poate transforma o origine modestă într-un model de succes sustenabil.
Dacă ar fi rămas prizonieri ai culturii depozitelor bancare, nu ar fi construit niciodată un lider național în bricolaj și un brand respectat în întreaga regiune. Povestea lor arată că răbdarea, educația, cultura modestiei și toleranța la risc pot face diferența dintre stagnare și succes.
Educația financiară la purtător – inițiativa BNR
„Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea.” – Nelson Mandela
În contrapondere, pentru generațiile care vin, există deja o mișcare de schimbare. De aproape două decenii, Banca Națională a României derulează programe de educație financiară în școlile primare, gimnaziale și liceale. Elevii sunt învățați ce sunt banii și ce sunt creditele, care sunt legitățile care îi animă, cum să economisească, să înțeleagă ce înseamnă dobânda și deficitul bugetar și să privească banii ca pe un instrument, nu ca pe un scop în sine. Mai important, în contextul sofisticării financiare, acești tineri duc „cunoașterea la purtător” acasă, către familiile lor, devenind mesageri ai unei noi culturi financiare.
Mai mult, educația financiară joacă un rol important și în prevenirea abandonului școlar. Prin programul PNRAS, școlile din medii vulnerabile primesc sprijin pentru activități educaționale, consiliere și formarea cadrelor didactice. În unele cazuri, introducerea educației financiare ca disciplină opțională a crescut implicarea elevilor și motivația lor de a continua studiile.
Lecții din comunitate: Iașul investește în educație
„Omul cât trăiește învață.” – Proverb românesc
În zona metropolitană Iași, Comuna Miroslava a organizat sesiuni de educație financiară pentru elevi, antreprenori și pensionari. Copiii au învățat despre bani, decizii economice și cum să-și construiască un viitor mai sigur. Activitățile au fost extinse și către adulți, oferindu-le instrumente practice pentru o mai bună gestionare a resurselor.
Un alt exemplu inspirator: târgul de educație financiară pentru copii, unde micii antreprenori au vândut jucării, coliere din lut și lavandă, învățând despre preț, ofertă și cerere. Aceste activități nu doar că dezvoltă abilități financiare, ci și stimulează creativitatea, responsabilitatea și încrederea în sine.
Accesul la produse financiare: o barieră reală
„Nu toți cei care au bani știu să-i înmulțească.” – Proverb românesc
Multe produse financiare performante impun o investiție minimă de mii sau zeci de mii de euro. Astfel, familiile cu resurse limitate nu pot participa la aceste oportunități, chiar dacă ar fi dispuse să își asume riscurile. Platforme precum Mintos, care permit investiții cu sume mici în produse altfel inaccesibile, pot democratiza accesul și reduce inegalitățile structurale.
Oportunitatea educațională
Pentru cei care aspiră să înțeleagă mai profund mecanismele economice și să le aplice în viața de zi cu zi – în industrie, politici publice sau inițiative antreprenoriale – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași oferă programe academice riguroase de licență, masterat și doctorat. Într-un cadru academic solid, gândirea critică se transformă în acțiune cu impact, iar curiozitatea devine competență, pregătind tinerii să contribuie activ la modelarea viitorului economic și social al comunității.
„Diferența dintre oameni nu e în câți bani au, ci în ce fac cu ei.” – Citat inspirat din Warren Buffett
Diferența dintre bogați și clasa de mijloc nu se rezumă doar la suma din cont. Ea ține de educație, mentalitate, răbdare, cultivarea virtuților și toleranță la risc. Dacă aceste ingrediente ar fi cultivate mai mult în comunitățile noastre, povești precum cea a fraților Pavăl sau inițiativele de educație financiară promovate de BNR ar putea deveni norma, nu excepția. Lecția esențială: economiile puse doar la adăpost aduc liniște, dar nu schimbă lumea. Investițiile asumate, făcute cu răbdare și înțelepciune, pot transforma societatea din temelii.
Diferențele de rentabilitate nu țin doar de cât de mult investești, ci și de cum investești. Iar dacă toți investitorii ar avea acces egal la informație și la produse financiare, avantajul structural al celor bogați ar începe să dispară.
Exemplul fraților Pavăl arată că moralitatea, educația și viziunea pe termen lung, combinate cu toleranța la risc, pot transforma o origine modestă într-un model de succes financiar. În același timp, inițiativele locale din Iași și implicarea instituțiilor de învățământ pot crea premisele unei societăți mai echitabile și mai bine pregătite financiar.