Sfântul Vasile s-a născut la începutul secolului al IV-lea într-o familie creștină, în Cezareea Capadociei, din care au ieșit mai mulți sfinți. A devenit, prin învățătură și faptă, un teolog remarcabil, fondator al regulilor monahale ortodoxe și un apărător neabătut al dreptei credințe în vremea controversei ariene.
Patriarhul României a subliniat de-a lungul timpului, în predicile dedicate acestei sărbători că Sfântul Vasile„nu a rămas numai la învățătură, ci a propovăduit și prin faptă” , sprijinind săracii, bolnavii și cei nevoiași și întemeind azile și spitale pentru cei aflați în nevoie.
Sărbătoare în Biserică și în tradiția populară
Praznicul Sfântului Vasile cel Mare este marcat prin Sfinte Slujbe speciale, inclusiv prin Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile, o Liturghie mai solemnă, care poartă numele său și se face în această zi, dar și de mai multe ori în cursul anului.
Pe lângă semnificația religioasă, această sărbătoare se suprapune în multe tradiții și cu obiceiurile populare de Anul Nou.
În multe case ortodoxe se păstrează obiceiul tăierii vasilopitei, un cozonac sau o prăjitură specială în care se ascunde o monedă. Tradiția spune că persoana care găsește moneda în felia sa va avea noroc și binecuvântare în noul an.
Această practică, deși cunoscută mai ales în tradiția grecească, este preluată și de credincioși din diferite comunități ortodoxe, simbolizând speranța în belșug, sănătate și bucurie pentru anul care începe.