În aprilie anul trecut, probele strânse de procurori au fost validate în camera preliminară a Tribunalului Iași, cererile și excepțiile înaintate de inculpați fiind respinse. Lucrurile au evoluat însă altfel în fața Curții de Apel, instanță care a analizat contestațiile depuse de Ariton și Nistor la hotărârea Tribunalului. Aici, apărătorul lui Nistor a invocat o decizie a ÎCCJ adoptată pe 16 iunie. Conform acesteia, lucrătorii poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție au competența să efectueze, actele de cercetare penală dispuse de procuror exclusiv în cauzele privind infracțiunile săvârșite de personalul Ministerului Administrației și Internelor. Or, perchezițiile informatice asupra telefoanelor ridicate de la cei trei inculpați fuseseră făcute de polițiști ai DGA, iar Nistor, Ariton și Sănătescu nu erau angajați ai MAI.
Procurorii au încercat să argumenteze că activitățile efectuate de polițiștii DGA fuseseră doar unele de sprijin tehnic, nu de cercetare penală propriu-zisă, dar judecătorii nu au fost de acord cu această interpretare.
„Percheziția informatică presupune o «căutare» într-un spațiu informatic, cu ajutorul unor programe informatice a unor date relevante pentru cauză”, au arătat judecătorii. Or, această „căutare” reprezenta un act de cercetare penală. Nici afirmația procurorilor că nu poate fi invocată o decizie a ÎCCJ emisă în iunie 2025 pentru a contesta acțiuni făcute în septembrie 2023 nu a fost acceptată. Decizia ÎCCJ fusese dată doar pentru a clarifica o normă legală deja existentă. Nu era vorba de o lege nouă, ci doar de explicații date de ÎCCJ cu privire la felul în care aceasta trebuie înțeleasă.
Probele cele mai serioase din dosar, declarate nule „din pix”
„Deciziile pronunțate de instanța supremă în recursurile în interesul legii sunt prin natura lor juridică acte de interpretare normativă și nu acte prin care se creează norme noi de drept. În această ordine de idei reținem că Decizia nr. 8/2025 a ÎCCJ este o decizie prin care instanța supremă a clarificat o normă care exista deja în activul legislativ, în speță – art. 1 alin. 2 din OUG nr. 120/2005 și nu o decizie prin care să fi creat o normă de drept procesual penal”, au arătat judecătorii Curții de Apel.
Toate probele obținute de procurorii DNA cu sprijinul polițiștilor DGA au fost astfel declarate nule. A fost singurul element contestația înaintată de Nistor care a fost acceptat de judecători, toate celelalte reproșuri aduse rechizitoriului fiind respinse. A fost însă suficient pentru ca judecătorii să întrebe dacă procurorii chiar vor să continue procesul cu ce mai rămăsese din probatoriu. Procurorii au la dispoziție cinci zile pentru a răspunde dacă mențin dispoziția de trimitere în judecată a celor trei inculpați sau solicită restituirea cauzei pentru completarea rechizitoriului.