Aurul dacic a fost scos ilegal din țară. Directorii muzeelor puteau refuza trimiterea pieselor de tezaur în Olanda.
Premierul Marcel Ciolacu a trimis Corpul de control la Ministerul Culturii, pentru a verifica documentația care a stat la baza organizării expoziției din Olanda, iar astfel s-a descoperit că aurul a fost scos din țară fără o Hotărâre de Guvern introdusă ca procedură chiar de fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, în 2023. Măsura suplimentară de securitate a fost luată chiar pentru a putea avea controlul instituțional al situațiilor periculoase, în care obiectele de patrimoniu nu ar trebui să fie trimise către diverse expoziții din afara României. Cu toate acestea, chiar Raluca Turcan a uitat de modificarea legislativă pe care a făcut-o, în mod surprinzător. Singurul muzeu care a refuzat trimiterea obiectelor care i s-au cerut este Brukenthal din Sibiu. Directorul acestui muzeu spune că ar fi nevoie de pază asigurată de MAI pentru cele
importante exponate.
Raluca Turcan a fost chemată la audieri în dosarul deschis de procurori pentru furtul tezaurului dacic de la muzeul din Assen, Olanda, dar a refuzat să răspundă solicitării Parchetului General. Aceasta a semnat documentele pentru trimiterea tezaurului în Olanda, fără o Hotărâre de Guvern în acest sens, deși chiar ea a promovat Ordonanța de Urgență nr 27/2023 care instituie obligația promovării unei HG pentru organizarea unor expoziții precum cea în care a fost trimis aurul dacic la Muzeul Drents din Assen. De aici au fost furate cele mai valoroase obiecte: Coiful de la Coțofenești şi trei brăţări dacice care fac parte din expoziţia „Dacia – bogată în aur şi argint”. Întreaga expoziție conține peste 670 de piese de la mai multe muzee.
Cel care și-a asumat răspunderea pentru expunerea aurului dacic la expozițiile din afara țării este directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, dar acesta a explicat că a luat toate măsurile de siguranță prevăzute de lege. Pentru astfel de evenimente, însă, factorii de decizie cer și măsuri suplimentare de securitate, ceea ce nu s-a cerut în cazul Muzeului Olandez din Assen.
Se pot cere măsuri suplimentare de siguranță
Managerul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, Dr. Alexandru Constantin Chituţă, a refuzat trimiterea unor obiecte foarte valoroase pentru aceeași expoziție. Acesta spune că jaful de la muzeul din Assen nu ar trebui să descurajeze pe viitor expunerea patrimoniului național în țară sau în străinătate, dar este nevoie foarte multe măsuri de securitate, inclusiv de pază asigurată de Ministerul de Interne.
„Muzeul Național de Istorie a României ne-a făcut o solicitare, pentru anumite piese, dar am făcut o altă propunere pentru această expoziție, după ce am ajuns la concluzia că piesele care ne-au fost cerute nu ar trebui să fie transportate, pentru a nu se deteriora. În ultimii trei ani, noi am avut expoziții foarte valoroase. Anul trecut am organizat una dintre cele mai mari expoziții, cu piese extrem de importante, pentru care am luat toate măsurile de securitate, iar muzeele care au expus piesele au luat măsuri suplimentare de siguranță. La Iași, de exemplu, primarul Mihai Chirica a luat măsuri suplimentare, atunci când a fost expusă lucrarea lui Tițian. În discuție cu partenerii, aceștia au dorit să ia acele măsuri suplimentare. În toate expozițiile din România, Muzeul Brukenthal a luat toate măsurile legale, dar și partenerii au dorit să se asigure suplimentar că piesele sunt foarte bine păzite. Măsurile suplimentare se pot adăuga în dialog cu partenerii. Nu e cazul să ajungem la abuzuri, să cerem 200 de jandarmi, pentru paza tezaurului, dar într-un dialog cu partenerii, se poate ajunge la măsuri în plus”, a explicat, pentru Jurnalul, directorul Muzeului Brukenthal.
Acesta a lansat, ieri, o campanie de conștientizare, la Sibiu. Muzeul va fi închis până vineri, ca formă de protest, în campania „Și tu ai fost jefuit”, pentru a atrage atenția asupra vulnerabilității patrimoniului cultural național.
Muzeele își plătesc paza din fonduri proprii
Managerul Muzeului Brukenthal a mai explicat, pentru Jurnalul, că organizatorii expozițiilor precum cea de la Assen își asumă întreaga responsabilitate pentru acțiunile pe care le fac, dar aceste expoziții sunt necesare pentru a asigura vizibilitatea instituțiilor și chiar a țării, prin patrimoniul cultural care este arătat lumii. Problemele de securitate nu sunt doar atunci când piese din tezaurul țării pleacă la expoziții în alte state, ci sunt chiar în muzeele din țară, iar pentru a le ține în siguranță ar fi nevoie de modificări legislative, cum ar fi înlocuirea firmelor de pază cu angajați ai MAI. Aceasta nu ar fi doar o măsură care să scadă cheltuielile muzeelor, ci și o soluție pentru a se putea asigura o mai bună pază a celor mai valoroase obiecte.
„Noi, la muzeu, avem firmă de pază pe care o plătim cu 500.000 de euro pe an. 20% din bugetul muzeului merge la firma de pază. Eu consider că MAI, prin Jandarmerie, ar trebui să asigure paza obiectelor de patrimoniu”, mai spune managerul. Jandarmii sunt cei care asigură paza acestor obicete extrem de valoroase atunci când sunt transportate pe teritoriul României, însă în străinătate nu poate fi folosită aceeași modalitate de securitate. Dar legislația s-ar putea modifica, astfel încât Jandarmeria să poată păzi obiectele de tezaur și în muzee.
Directorul Muzeului Brukenthal mai spune că în Sibiu este o siguranță mai mare a pieselor de tezaur din muzeu și datorită faptului că orașul este păzit cu foarte multe camere de supraveghere, dar mai spune că ar trebui să existe aceste camere și în interiorul muzeelor.
„Noi, în Muzeul Brukenthal, depozităm atât obiecte din Patrimoniul Cultural Național, cât și obiecte pe care le avem în custodie, ceea ce face ca responsabilitatea să fie mult mai mare. Pe de altă parte, salariile angajaților ar trebui să fie ierarhizate, pentru că una este să lucrezi cu obiecte de 1.000 de euro și alta e să ai în mâini obiecte de 500.000 de euro, dar salariile sunt aceleași. S-a investit mult în partea vizibilă a muzeelor, dar foarte puțin în spațiile în care sunt depozitate obiectele de patrimoniu și în laboratoarele de restaurare”, mai explică managerul.
Acesta spune că o problemă de securitate este și salarizarea la un nivel foarte scăzut a specialiștilor care restaurează aceste artefacte de o valoare extrem de mare. Pentru salarii între 3.500 și 4.000 de lei net, un restaurator este obligat să-și asume responsabilitatea pentru obiecte care valorează milioane de euro, dar lucrează și în condiții improprii.
Patrimoniul, pus în pericol și în țară
În legătură cu muzeul din Assen, managerul de la Sibiu spune că ar fi trebuit să existe acolo toate măsurile de securitate, având în vedere faptul că instituția din Olanda deține obiecte foarte valoroase, astfel încât nu-și poate explica incidentul. Factorii de decizie din acest domeniu se asigură de fiecare dată că se vor respecta toate măsurile de securitate necesare, sunt contracte care se semnează și nimeni nu se poate gândi că într-un astfel de loc ar putea să nu se respecte prevederile legale penntru paza exponatelor.
„Toți managerii din România, indiferent de patrimoniul pe care-l avem, ne asumăm o răspundere foarte mare. Aceeași răspundere ne-o asumăm și atunci când solicităm finanțare pentru protecția, conservarea, restaurarea și protecția patrimoniului”, mai spune directorul.
Managerii pot refuza să trimită obiecte de valoare la anumite expoziții, dacă ar considera că nu sunt suficiente măsuri de protecție și securitate pentru acestea. Toți directorii care au trimis artefacte pentru expoziția de la Assen puteau refuza să le adauge expoziției, dar nimeni nu s-a gândit că ar putea fi o problemă de securitate la muzeul de arheologie din Olanda.
În timp ce procurorii caută vinovați pentru furtul tezaurului dacic, muzeele sunt tăiate de pe lista finanțărilor pentru investiții, ceea ce duce la o și mai gravă deteriorare a patrimoniului național. Depozitele și laboratoarele funcționează în condiții improprii, iar restauratorii au salarii de mizerie.