Când un moștenitor român locuiește în alt stat, dar trebuie să dezbată bunurile din țară, procedura vine cu mai mulți pași legislativi. Actele oficiale emise în afara României, certificate de deces (dacă persoana a decedat în străinătate și a lăsat moștenire în România),certificate de naștere sau căsătorie, trebuie traduse și legalizate, prin apostilă sau consulat. Notarul nu poate iniția succesiunea fără documente conforme legislației române. Dacă moștenitorul nu se poate prezenta personal, procura specială va permite reprezentantului să semneze toate actele notariale, precizează capital.ro.
Moștenitorul trebuie informat oficial despredeschiderea succesiunii. Notarul sau instanța îl poate contacta prin proceduri internaționale sau la ultima adresă cunoscută. Pentru a evita deplasările, moștenitorul poate desemna un reprezentant, rudă, avocat sau mandatar, prin procură notarială specială, emisă fie de consulatul român, fie de notar local, redactată în limba română și apostilată. Important de știut este faptul că moștenitorii din Uniunea Europeană pot folosicertificatul european de moștenitor, recunoscut automat în toate statele membre, fără traduceri sau legalizări suplimentare. Chiar dacă bunurile se află doar în România, acest certificat este esențial pentru valorificarea lor de la distanță, pentru vânzarea unui apartament sau teren. Certificatul European de Moștenitor este un document important pentru gestionarea succesiunilor internaționale. O persoană poate locui și deține bunuri în mai multe țări, ceea ce înseamnă probleme importante la momentul decesului și anume în ce stat se dezbate moștenirea, ce lege se aplică și cum sunt recunoscute și împărțite bunurile.
Cetățenii români pot opta ca întreaga moștenire să fie guvernată exclusiv de legislația română, dacă fac această alegere în mod expres. Această opțiune simplifică procesul și evită conflictele în familiile cu membri în mai multe țări, care au de dezbătut o moștenire în România, mai notează capital.ro.
Cine preia creditele bancare ale defunctului
Atunci când o persoană care a luat un credit bancar decedează, obligațiile financiare intră în masa succesorală. Rudele care aleg să accepte moștenirea vor răspunde și pentru datoriile lăsate de defunct. Conform legislației, moștenitorii pot fi responsabili pentru achitarea datoriilor defunctului, însă doar până la valoarea bunurilor pe care le primesc. Cei care preiau moștenirea unei persoane decedate cu un credit bancar trebuie să respecte mai mulți pași legislativi, precizează capital.ro.
Primul pas legislativ constă în anunțarea băncii despre decesul titularului de credit. Moștenitorii trebuie să transmită instituției financiare certificatul de deces care atestă evenimentul. După aceea, se evaluează toată averea defunctului. Moștenitorii ar trebui să știe despre toate bunurile și datoriile persoanei decedate, astfel încât să poată lua o decizie informată privind acceptarea moștenirii. Important de precizat este faptul că moștenitorii au posibilitatea de a renunța la moștenire dacă aceștia consideră că obligațiile financiare depășesc beneficiile, adică datoriile depășesc valoarea bunurilor lăsate moștenire. Potrivit Codului Civil, moștenirea reprezintă transmiterea bunurilor unei persoane decedate către una sau mai multe persoane aflate în viață. Ea se poate realiza în două forme, legală și testamentară.
Legislația prevede clar ce reguli trebuie să respecte moștenitorii atunci când fac succesiunea după decesul unei părinte și ce pași sunt obligatorii dacă au de dezbătut o moștenire în țară, dar domiciliul lor se află în străinătate. Succesiunea nu se poate încheia la notar dacă moștenitorii nu prezintă actele de proprietate. Totodată, pe lângă actele de proprietate, notarul mai cere o serie de documente suplimentare, fără de care succesiunea nu poate fi înregistrată și anume certificatul de deces al defunctului, actele de identitate ale moștenitorilor și, după caz, certificate de naștere sau de căsătorie. Dacă există un testament, acesta trebuie prezentat pentru a fi analizat și validat.