O ieșeancă de 21 de ani a cerut ca statul să-i declare insolvențape persoană fizică . Tânăra a contractat mai multe credite de la bănci și IFN-uri și nu a mai reușit să le achite. Alice S. a acumulat datorii de peste 36.000 lei pentru credite de nevoi personale și credite de consum după ce a lucrat o vreme la un broker de credite din București. După ce a rămas fără serviciu, femeia a depus o cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență la Comisia de Insolvență de la Protecția Consumatorului, Forțele de Muncă și Finanțe, pentru a nu fi executată silit și a rămâne fără bani.„În momentul de față nu am un venit. Iar asta îmi îngreunează situația pentru a plăti datoriile curente și a cheltuielilor de trai” , susține tânăra în cererea depusă la Comisia de insolvență.
Femeia a apelat la Legea 151/2015, privind procedura insolvenței persoanelor fizice, pentru a se proteja de datoriile acumulate.
„Legea îi ajută pe debitori să gestioneze presiunile exercitate de fiecare creditor în parte. Astfel, în loc să fie urmărit simultan de bănci, recuperatori de creanțe și executori judecătorești, debitorul intră într-o procedură unică, supravegheată, în care se stabilește cât poate plăti în mod realist, ce bunuri pot fi valorificate și ce datorii vor rămâne de achitat” , a explicat un jurist consultat de 7IAȘI
O tânără în vârstă de 21 ani își cere insolvența. Femeia a contractat mai multe credite la bănci și la societăți nebancare și nu a mai reușit să achite datoriile. Acum, Alice S. a depus o cerere la Comisia de Insolvență din care fac parte reprezentanți de la Protecția Consumatorilor, Agenția pentru Ocuparea Forțelor de Muncă și Direcția Județeană de Finanțe, prin care solicită declararea insolvenței pentru a-și proteja veniturile și pentru a nu fi executată silită de pe urma datoriilor acumulate.
Fost broker de credite pentru o firmă din București. Societatea lucrează cu instituțiile la care femeia a făcut creditele
Alice S. susține că în prezent nu lucrează nicăieri și că nu dispune de nici un venit. Femeia a menționat că nu poate acoperi plata datoriilor restante și solicită insolvența pentru a se putea pune pe picioare. Conform solicitării depuse, tânăra a menționat că se angajează să returneze câte 200 – 300 lei lunar către instituțiile care au creditat-o, dar în momentul în care își va găsi un loc de muncă. Anterior, tânăra a avut mai multe slujbe temporare, pentru o perioadă lucrând chiar pentru un broker de credite, Imobiliare.ro Finance SRL București, care controlează platforma vreaucredit.ro. Societatea a declarat în 2024 o cifră de afaceri de peste 37.000.000 lei. Firma facilitează și obținerea de credite de nevoi personale la IFN-uri sau bănci cu dobânzi fixe de la 5.90% până la 15.00% la unele bănci. Printre partenerii firmei de creditare se numără și instituțiile bancare și nebancare de la care Alice S. a accesat credite.
Peste 36.000 lei datorii după 9 credite făcute
De la Credius IFN SA a împrumutat 1.781 lei și a rămas cu o datorie de 723 lei. Hora Credit IFN din 1.860 lei împrumutați, cu penalități s-au adunat 3.683 lei. De la Eco Finance IFN a luat 3.500 lei, datoria a ajuns la 6.814 lei. De la Viva Credit IFN, femeia a luat o linie de credit și a acumulat restanțe de 2.149 lei. De la Crediu IFN SA, tânăra a luat un credit de nevoi personale de 5.064 lei, rămânând cu o datorie de 1.145 lei. În plus, Alice S. a avut un card de debit de la Banca Transilvania de 7.700 lei pe care nu a reușit să-l mai acopere. De la Flex Financial IFN a luat 2.391 lei credit de consum, rămânând cu o datorie de 1.800 lei. De la Credit Online IFN SA a luat 2.600 lei pentru nevoi personale, datoria rămasă fiind de 5.200 lei după acumularea de penalități. Totodată, Alice S. a mai făcut un credit la Provident de 7.673 lei pe care nu a mai reușit să-l plătească. În total, femeia a acumulat datorii de 36.887 lei.
Cere insolvența pentru a se proteja de executarea silită
Tânăra de 21 de ani a menționat în cerere că dorește să achite creditele după ce își va găsi un loc de muncă. Ea estimează că poate achita 200 – 300 lei pe lună pentru a mai acoperi din datorii. A solicitat în cerere protecția insolvenței pentru ca atunci când se va angaja să nu fie executată silit și să rămână fără niciun ban.
„Am acumulat datorii în urma contractării mai multor credite pentru acoperirea cheltuielilor curente. De asemenea, din septembrie 2025 până în octombrie 2025 nu am mai avut un loc de muncă, prin urmare nu am mai avut un venit ca să pot plăti datoriile. Din 14 ianuarie 2026 nu am mai putut munci. Prin urmare, în momentul de față nu am un venit. Iar asta îmi îngreunează situația pentru a plăti datoriile curente și a cheltuielilor de trai. În prezent îmi caut ceva de muncă” susține femeia în vârstă de 21 ani.
Ce înseamnă insolvența pe persoană fizică?
Alice S. a făcut apel la legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Legea reprezintă un mecanism legal prin care o persoană fizică de bună-credință, care nu mai are capacitatea de a-și plăti datoriile la scadență, poate intra într-o procedură organizată de redresare.
a solicitat punctul de vedere al unui specialist într-o astfel de procedură.
„În termeni practici, legea îi ajută pe debitori să gestioneze presiunile exercitate de fiecare creditor în parte. Astfel, în loc să fie urmărit simultan de bănci, recuperatori de creanțe și executori judecătorești, debitorul intră într-o procedură unică, supravegheată, în care se stabilește cât poate plăti în mod realist, ce bunuri pot fi valorificate și ce datorii vor rămâne de achitat. Legea recunoaște expres și necesitatea menținerii unui nivel de trai rezonabil pentru debitor și familia sa, prin noțiunea de venituri neurmăribile, adică acea parte din venit care trebuie lăsată pentru locuire, hrană, sănătate, transport și alte nevoi curente ” , arată un jurist consultat de.
Comisiile de insolvență la nivel teritorial funcționează în fiecare județ și sunt formate dintr-un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, un reprezentant al Agenției Județene pentru Ocuparea Forțelor de Muncă și un reprezentant al Direcției de Finanțe locale. Fiecare comisie teritorială beneficiază de suportul unei persoane care face parte din aparatul tehnic al Direcției Naționale de Insolvență.
Trei căi pentru declararea insolvenței pentru persoanele fizice
Legea prevede trei căi, debitorul urmând să se folosească de una dintre acestea. Prima cale este procedura pe bază de plan de rambursare, destinată celor care încă pot plăti o parte din datorii conform unui calendar realist.
A doua cale este procedura judiciară prin lichidare de active, pentru cazurile în care situația financiară este iremediabil compromisă sau planul de rambursare nu este realizabil.
A treia cale este procedura simplificată, gândită pentru debitorii aflați într-o situație de vulnerabilitate accentuată, care au datorii de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu au bunuri ori venituri urmăribile și sunt fie peste vârsta standard de pensionare, fie și-au pierdut total sau cel puțin pe jumătate capacitatea de muncă.
Juristul consultat dea subliniat faptul că Legea nr. 151/2015 oferă o a doua șansă, dar nu una automată:
„Un avantaj concret, prea puțin cunoscut, este că legea obligă creditorii și orice alte persoane sau instituții care dețin evidențe despre veniturile, activele ori datoriile debitorului să elibereze dovezile necesare în maximum 10 zile de la cerere. Legea sancționează situația în care emiterea unui act necesar este condiționată de plata unei datorii către emitent. Cu alte cuvinte, cine intră în această procedură nu ar trebui să fie blocat de refuzul unui creditor de a-i da documentele de care are nevoie pentru a-și pregăti dosarul”
Vlad ROTARU