Sursa foto: drentsmuseum.nl
După ce a fost furat „Coiful de aur de la Coțofenești“ dintr-un muzeu din Olanda, comercianții din Țările de Jos profită de popularitatea acestuia și vând replici ale artefactului dacic.
Acesta a fost sustras de la Muzeul Drents în ianuarie 2025, împreună cu trei brățări de aur din perioada dacică. Jaful a durat circa trei minute, iar piesele de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul istoric și cultural al României nu au fost recuperate.
„Coiful de aur de la Coțofenești“, la mare căutare în Olanda
La scurt timp după ce a fost furat, vânzătorii olandezi au început să profite de populariatea lui și comercializează replici ale acestuia.
Într-un magazin de cosume de petrecere din Beverwikk, copii ale coifului dacic sunt foarte căuate.
„Aici, lucrurile au cam explodat”, a zis Astrid de Jong, de la magazinul de costume Greet Verkleedt, notează
Vânzările au fost foarte bune înaintea carnavalului. Timpul de producție pentru fiecare replică este de circa 16 ore, iar costul de 80 de euro.
Deși replicile coifului de aur de la Coțofenești au fost populare în principal în provinciile de carnaval Brabant de Nord și Limburg, a existat interes și în alte părți. Clienții le dau coifurilor diverse utilizări, de la abajururi la decorațiuni pentru cafenele și vitrine.
Valoarea uriașă pentru România a „Coifului de aur de la Coțofenești“
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României.