Acordul de tranzit al gazelor dintre Rusia și Ucraina, care expiră la 31 decembrie 2024, aduce Moldova într-o situație delicată, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din 2025. Regiunea transnistreană, dependentă de gazele rusești neplătite pentru susținerea economiei, serviciilor publice și producției industriale, riscă o destabilizare economică severă.
Guvernul moldovean trebuie să găsească soluții pentru a preveni colapsul regiunii separatiste și a asigura stabilitatea energetică a întregii țări. Lipsa livrărilor de gaze din Rusia ar putea genera o criză umanitară, instabilitate energetică, migrație internă și o presiune economică ce amenință securitatea socială și politică, potrivit unei Note privind impactul financiar al stopării livrărilor de
ale Gazprom către regiunea Transnistriană a Republicii Moldova în perioada ianuarie – aprilie 2025.
Scenarii posibile și costuri asociate
Scenariul pesimist: oprirea livrărilor de gaze de la Gazprom
Costuri suplimentare: Moldova ar avea nevoie de 326 milioane euro în perioada ianuarie-aprilie 2025 pentru a acoperi importurile de energie și subvențiile pentru consumatorii vulnerabili.
Electricitate: În cazul opririi centralei MGRES, energia electrică va fi importată din România. Deficitul va fi acoperit fie prin burse de energie (197 euro/MWh), fie prin surse de urgență (183 euro/MWh).
Gaze naturale: Consumul regiunii transnistrene pentru aceeași perioadă este estimat la 430 milioane metri cubi, iar prețul de piață la 550 euro/1000 m³ implică un cost suplimentar de 156,2 milioane euro.
Alte scenarii
Livrări limitate de la Gazprom: Regiunea transnistreană ar continua să primească gazele necesare funcționării minime, dar costurile suplimentare pentru energia electrică pe malul drept ar rămâne semnificative.
Aprovizionare combinată: Moldova ar putea importa energie electrică din România și completa necesarul cu energie produsă la MGRES, pe baza gazelor achiziționate la prețuri de piață.
Riscuri majore
Criza umanitară: Oprirea serviciilor publice și a sistemului de încălzire ar putea duce la strămutări în masă.
Instabilitate energetică: Problemele MGRES ar crea deficite majore de energie, afectând întreg sistemul.
Impact social: Creșterea costurilor de trai și a incertitudinii ar putea amplifica nemulțumirea publicului.
Implicații politice: Frustrarea publică, combinată cu interferența externă, riscă să destabilizeze țara înainte de alegeri.
Soluții urgente și parteneriate internaționale
Pentru a evita o criză de proporții:
Diversificarea surselor de energie: Creșterea capacității de import din România și investiții în surse alternative.
Fonduri suplimentare: Accesarea sprijinului financiar din partea UE și a altor parteneri internaționali pentru a acoperi costurile suplimentare.
Măsuri sociale: Extinderea compensațiilor pentru consumatorii vulnerabili prin Fondul de vulnerabilitate energetică.
Moldova se află într-un moment critic, iar răspunsul rapid și coordonat este esențial pentru a asigura stabilitatea energetică și politică. Colaborarea cu partenerii internaționali, în special cu UE, poate fi cheia pentru depășirea acestei crize și menținerea echilibrului socio-economic.
Compania Vestmoldtransgaz, deținută de Transgaz, întreprinderea de stat din România, și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a preluat în septembrie 2023 gestionarea rețelelorde transportare a gazelor din R. Moldova. Vestmoldtransgaz deține și gestionează gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.
Sursa: https://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/criza-gaze-naturale-moldova-rusia-984725.html