* agricultura județului Iași nu mai poate fi citită doar în tone de grâu sau în prețul terenului, ci și în felul în care se concentrează subvențiile * datele publice arată deja două lumi diferite: comune cu suprafețe foarte mari și ferme puternice, capabile să tragă după ele milioane de euro, și localități în care agricultura rămâne susținută de mii de exploatații mici
În județul Iași, harta agriculturii mari începe cu suprafața. Potrivit datelor publice,are circa8.961 de hectare de teren agricol,are8.199 de hectare , iarajunge la8.136 de hectare . Sunt trei comune care apar constant în orice discuție despre marile teritorii agricole ale județului și care au toate șansele să figureze sus într-un top al suprafețelor eligibile declarate la APIA.
La acest nucleu se adaugă alte două nume grele din agricultura ieșeană:și. În cazul lor, nu doar întinderea contează, ci și structura exploatațiilor. În declarații publice despre activitatea grupului Semtop, apare explicit că sunt lucrate aproximativ3.000 de hectare în Bivolari și încă5.000 de hectare în Țigănași , aceasta din urmă fiind descrisă drept „cea mai mare aglomerare de loturi semincere” din comunitatea europeană pentru anumite culturi. Cifrele arată clar unde se concentrează una dintre cele mai performante agriculturi de scară mare din județ.
Datele APIA pentru județ arată dimensiunea reală a fenomenului. Încampania 2026 , la Iași sunt estimate15.378 de cereri , semn că județul rămâne unul dintre marile bazine agricole din Moldova. Iar încampania 2025 , până la jumătatea lunii ianuarie 2026, suma autorizată la plată în județ pentru intervențiile finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă ajunsese la41,7 milioane de euro .
Agricultura ieșeană este încă dominată de ferme foarte mici, chiar dacă marile exploatații absorb o parte consistentă din bani și teren.
Cifra cea mai spectaculoasă este însă alta: în județul Iași au fost autorizați la plată27 de fermieri care exploatează fiecare peste 1.000 de hectare , care au cumulat singuri6,5 milioane de euro . În paralel,14.301 fermieri cu suprafețe de până la 500 de hectare au primit împreună29,1 milioane de euro . Asta înseamnă că o felie importantă din banii agriculturii merge spre un număr foarte mic de exploatații foarte mari, în timp ce marea masă a fermierilor rămâne în zona exploatațiilor mici și medii.
Și mai relevant este ce se întâmplă la baza piramidei. În campania 2025, în județul Iași au fost autorizați la plată13.711 fermieri cu până la 50 de hectare , pentru care suma totală a fost de14,9 milioane de euro . Dintre aceștia,12.595 de fermieri cu sub 20 de hectare au cumulat7,6 milioane de euro , iar9.784 de agricultori cu sub 5 hectare au primit în total3,1 milioane de euro . Cu alte cuvinte, numeric, agricultura ieșeană este încă dominată de ferme foarte mici, chiar dacă marile exploatații absorb o parte consistentă din bani și teren.
Această ruptură explică de ce un top al comunelor după subvenții ar putea spune mai mult decât orice raport general. O comună precum,saupoate urca în clasament prin întinderea terenului și prin profilul cerealier. O comună precumsaupoate conta prin exploatații foarte mari, compacte și eficiente. În schimb, alte localități ar putea avea mulți fermieri, dar sume medii mult mai mici pe beneficiar, ceea ce ar arăta o agricultură fragmentată, de supraviețuire sau de completare a veniturilor.
Fundalul statistic al județului întărește această imagine. Direcția Județeană de Statistică arată că Iașul are un fond agricol de peste380.000 de hectare , iar datele din Recensământul General Agricol 2020 indică96.115 exploatații agricole la nivelul județului. Asta face din Iași unul dintre cele mai importante teritorii agricole din estul țării, dar și unul dintre cele mai fragmentate ca structură socială a agriculturii.