Deputații maghiari Zoltán Zakariás şi József Kulcsár-Terza vor depune pentru a șasea oară în Parlamentul României proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc, dar demersul nu este susținut oficial și de către UDMR, chiar dacă cei doi inițiatori sunt membrii Uniunii, scrieHirado, care îl citează pe Laszlo Tokes, președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT).
Motivul este unul pragmatic: „UDMR nu participă la acest demers. Potrivit poziţiei sale, depunerea din nou ar avea sens doar dacă din partea română ar exista disponibilitate pentru adoptarea statutului ”, susține Tokes, conform sursei citate.
Laszlo Tokes consideră că ungurii transilvăneni nu trebuie să abandoneze posibilitatea prezentării proiectelor de autonomie în faţa Parlamentului României, întrucât este necesară o perseverenţă serioasă în susţinerea realizării acestora pe cale legală.
Subiectul a fost amplu dezbătut la forumul „Autonomie şi dăinuire – Forum privind necesitatea şi actualitatea autonomiei comunitare maghiare din Transilvania ”, care a avut loc la Oradea.
Tokes a precizat că și Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) susține reluarea demersurilor pentru autonomie în Parlamentul României,„motiv pentru care i-au propus lui Zoltán Zakariás, preşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), depunerea din nou a Statutului de autonomie al Ţinutului Secuiesc”.
„Existenţa şi activitatea Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania au ajuns să fie aproape imposibile ”, a mai declarat Tőkés, care a apreciat că organizaţia „a intrat într-o criză ”, iar acelaşi lucru este valabil şi pentru reprezentarea autonomiei de către CNS. „Nu reuşim să ieşim din impas ”, a constatat László Tőkés.
UDMR nu își asumă proiectul de autonomie
Totodată, a subliniat că organizaţiile depun eforturi pentru a găsi o ieşire, pentru a promova cauza autonomiei şi „pentru a depăşi criza apărută şi permanentizată ”. „În faţa renunţării, a prevalat convingerea că nu trebuie să lăsăm cauza autonomiei să se piardă. Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania trebuie să-şi asume în continuare rolul de garant şi susţinător al acestei cauze naţionale fundamentale, veche de secole, a maghiarilor din Transilvania ”, a afirmat László Tőkés.
„László Tőkés a evocat evoluţiile din cei 35 de ani scurşi de la schimbarea de regim, amintind că serviciile secrete române au perceput, în mare parte, aspiraţiile de autonomie ale maghiarilor din Transilvania drept un risc pentru securitatea naţională. A amintit eşecul proiectului legii minorităţilor, precum şi respingerea repetată a Statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc în Parlamentul României ”, se mai arată în știrea publicată de agenția maghiară de presă Hirado.
Tokes a arătat că, în ianuarie, s-a luat decizia ca deputaţii Zoltán Zakariás şi József Kulcsár-Terza să depună pentru a şasea oară statutul de autonomie în Parlamentul de la Bucureşti.
„UDMR nu participă la acest demers. Potrivit poziţiei sale, depunerea din nou ar avea sens doar dacă din partea română ar exista disponibilitate pentru adoptarea statutului ”, a prezentat Tőkés poziţia alianţei.
„Nici la nivel european nu se poate spera la ceva bun”
László Tőkés a abordat şi problema drepturilor minorităţilor autohtone, subliniind că aceasta nu se bucură în prezent de o evaluare favorabilă în Europa, fiind constatată o regresie în acest domeniu. El a arătat că, în timp ce în România aspiraţiile de autonomie se lovesc de o rezistenţă totală, aparent impenetrabilă, „nici la nivel european nu se poate spera la ceva bun ”.
Totodată, a indicat drept obstacol şi divizarea maghiarilor din Transilvania, precum şi lipsa unităţii de acţiune. „Din această stare de neputinţă totală ar trebui găsită o ieşire ”, spune Tőkés.
În opinia sa, în contextul actualelor relaţii politice internaţionale marcate de conflicte, Raportul Gross – care propune, prin iniţiativa deputatului elveţian Andreas Gross, crearea de autonomii teritoriale şi culturale pe bază de consens – ar putea reprezenta o alternativă realistă şi un punct de ieşire.
Potrivit preşedintelui CNMT, ar fi de dorit ca, pe această bază, să se pună capăt conflictelor dintre majoritate şi minorităţi din interiorul statelor. Prin metoda de prevenire a conflictelor propusă de Gross, ar trebui soluţionate pe cale paşnică şi prin negocieri situaţia şcolilor româneşti din Ucraina, conflictul din Slovacia legat de decretele Beneš sau conflictele etnice generate de maghiarofobia extremistă din România – şi-a încheiat discursul László Tőkés.