Zeci de cetățeni străini au fost jefuiți de patronii unei pensiuni din județul Vaslui, fără să fi călcat pe acolo sau să știe unde e Tutova pe hartă. Hoții au profitat de o vulnerabilitate a sistemului bancar de plăți pentru a încasa bani frumoși pe servicii de cazare fictive. În decurs de doar cinci săptămâni, au vârât în buzunar un milion și jumătate de lei. Sumele furate au fost folosite apoi în interes propriu, dar nu numai.„Cinstiți”, patronii pensiunii și-au plătit și angaralele la bugetul de stat din banii furați. La capătul a patru ani de procese, ei au scăpat aproape basma curată, alegându-se doar cu pedepse cu suspendare. Paguba a rămas în grija băncii, care a plătit gloaba și care va trebui să stoarcă în vreun fel banii de la hoți.
A făcut rost de o listă de carduri
Lovitura a fost pusă la cale și executată de un fost polițist, Cătălin Munteanu Toniță și de soția de atunci a acestuia, Larisa, fiica unui politician din Bârlad, candidat fără noroc din partea PMP la alegerile generale din 2016. Politicianul era proprietarul unei pensiuni situate între satele Tutova și Bădeana din județul Vaslui, pe DN 24. O botezase după numele său, „La nea Vasile”.În 2017, el a vândut pensiunea către firma administrată de fiica sa, Katlaris SRL, împreună cu un teren de 4.500 mp, iar un alt teren, de 1.000 mp, către ginerele său, contra sumei totale declarate de 800.000 lei. Un an mai târziu, pensiunea avea să se regăsească în centrul unui scandal internațional.
Ancheta și procesul care a urmat nu au stabilit exact felul în care în mâinile lui Cătălin Munteanu Toniță a ajuns o listă conținând numere ale unor carduri de credit și datele de expirare a acestora. Ulterior, acesta a prezentat două variante. Una era că, în iulie 2018, a stat „la un șpriț” cu un ins cazat timp de trei zile la pensiune, pe care nu-l cunoștea și nici nu avea să-l mai vadă vreodată. Acesta i-a povestit cum poate face ușor bani buni și i-a vândut lista contra sumei de 5.000 de euro. O a doua variantă, susținută consecvent, era că lista fusese obținută de Larisa, de la fostul său soț, condamnat în străinătate pentru fapte similare.
Cum au păcălit
La sfârșitul lunii octombrie 2018, Cătălin Munteanu Toniță a cerut băncii cu care pensiunea lucra, Raiffeisen Bank, un POS pentru acceptarea la plată a cardurilor și fără prezența fizică a acestora. Era un serviciu pe care alte instituții financiare, precum Banca Românească, îl oferea. Femeia avea nevoie de funcția de preautorizare pentru colaborarea cu site-uri de rezervări online, în speță. Concret,nu îi permitea să intre imediat în posesia banilor plătiți de client pentru rezervare, ci doar după 30 de zile. Funcția de preautorizare îi permitea să încaseze banii pe loc. Banca a acceptat, iar Larisa a semnat contractul, ca administrator al Katlaris SRL.
Încasările au explodat de la 56.000 de lei la 1,4 milioane de lei
La scurt timp, încasările pensiunii au explodat, de parcă toți turiștii străini ar fi dat palatul Luvru sau plajele din Ibiza pe frumusețile coclaurilor vasluiene. În septembrie 2018, firma avusese încasări de doar 56.400 lei. În octombrie, o lună foarte bună, încasase 185.200 lei. În decembrie, 1.411.901 lei.Era o sumă absolut fantastică și inexplicabilă. Pensiunea avea 10 camere, care erau închiriate contra sumei de 150-200 de lei pe noapte. Exista și un restaurant cu 150 de locuri, dar nu era ocupat în fiecare dimineață cu o cumătrie și în fiecare noapte cu o nuntă. Uimit, contabilul firmei a cerut explicații. I s-a spus că sumele reprezentau niște încasări ale unor facturi emise în baza unor contracte notariale pe care însă nu le-a văzut niciodată.
Au scurtcircuitat sistemul bancar
De fapt, cei doi soți exploatau o vulnerabilitate a sistemului de plăți bancare. Concret, în cazul rezervării unui loc de cazare, banii nu sunt retrași automat din cont, ci este operată doar o blocare temporară a banilor pe cardul de credit al clientului. Pentru aceasta, este suficientă introducerea numărului cardului și a datei sale de expirare. Nefiind vorba de o plată propriu-zisă, nu sunt solicitate alte metode de siguranță, precum codul CVV2 de pe spatele cardului, codul PIN, vreun cod trimis prin SMS și nici măcar numele clientului.
Banca pensiunii își ia banii de la banca clientului și, dacă tranzacția este preautorizată, îi virează în contul pensiunii. După ce clientul confirmă tranzacția, banca sa îi scade din cont suma respectivă. Între cele două momente, cel al virării banilor în contul pensiunii și cel al confirmării tranzacției, trece un interval de timp, mai lung dacă este vorba de bănci străine. Or, cardurile de pe lista lui Munteanu Toniță erau emise de bănci din Statele Unite, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Mexic, Rusia, Hong Kong ori Luxemburg, care doar arareori lucrau cu bănci românești.
S-au umplut de bani pe spatele Raiffesen
Începând cu 12 noiembrie și până pe 20 decembrie 2018, Cătălin și Larisa Munteanu Toniță au început să înregistreze prin POS tranzacții, folosind datele de pe listă, ca și cum mexicanii ori americanii s-ar fi cazat la pensiunea „La nea Vasile” dintre Tutova și Bădeana. Au început cu sume mici, de 100-200 de lei, dar ulterior au introdus sume din ce în ce mai mari, de până la 54.680 de lei pentru un singur „sejur”. Completau și registrele pensiunii, cu nume puse la întâmplare. Evident, atunci când clienții involuntari constatau blocarea banilor pentru o tranzacție de care n-aveau habar, refuzau să o confirme. Banca lor transmitea refuzul către Raiffeisen, iar aceasta trebuia să înapoieze banii. Doar că banii ajungeau în contul escrocilor în 2-4 zile, iar refuzurile la plată veneau după 12-90 de zile. În acest interval, cei doi aveau tot timpul de pe lume să-și retragă banii din cont și să-i folosească cum voiau.
Efervescență: și-au luat microbuze în leasing
Timp de cinci săptămâni, Cătălin Munteanu Toniță nu s-a mai despărțit de lista magică. O ținea prin preajmă în permanență, fie în buzunar, fie într-un sertar al biroului de la pensiune, fie în comoda televizorului de acasă. Căci cei doi nu se jucau cu POS-ul doar la pensiune, ci își luau „de lucru” și acasă. În intervalul 12 noiembrie – 20 decembrie 2018, în contul bancar al Katlaris SRL au fost înregistrate 97 de operațiuni, totalizând 1,56 milioane lei.Dintre acestea, 77 de operațiuni, totalizând 1,426 milioane lei au fost cazări false. Din banii retrași de cei doi din contul pensiunii, 710.000 lei au ajuns în contul personal al lui Cătălin Munteanu Toniță. Alți 453.500 lei, în contul Larisei. Cu 28.000 lei, au plătit salariile angajaților. Aproape 50.000 de lei au fost virați bugetului de stat, pentru angaralele firmei. Din restul, s-au făcut diverse plăți, inclusiv leasing pentru microbuze. Încasările „pe bune” de la străini aflați în trecere prin județul Vaslui se ridicaseră la doar 508 lei.
Soția a negat implicarea în furtul banilor
Când refuzurile la plată ale americanilor și singaporezilor au început să ajungă la Raiffeisen, banca a cerut documente justificative de la soții Munteanu Toniță. A primit un teanc de acte fără nicio legătură cu tranzacțiile. Apoi pe fir au intrat anchetatorii. În august 2021, cei doi, dar și firma, au fost trimiși în judecată pentru efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic și spălare de bani.El și-a recunoscut vina, dar nu și Larisa Munteanu Toniță. Deși ea era administratorul firmei, femeia a afirmat că nu folosise POS-ul niciodată. Abia născuse, era ocupată cu creșterea copilului și nici nu mai trecea pe la pensiune. Ulterior, și-a amintit că introdusese date în terminalul POS, dar nu știa despre ce e vorba. Scria după dictarea soțului, având un rol de simplă secretară. În plus, suferise de depresie după naștere, iar soțul se folosise de vulnerabilitatea sa. A fost crezută.
El a luat cu executare, ea – cu suspendare
Magistrații Tribunalului Vaslui l-au condamnat pe Cătălin Munteanu Toniță la 3 ani și 10 luni de închisoare, cu executarea în regim de detenție. În schimb, ea a fost condamnată la doar 2 ani, 10 luni și 20 de zile, dar cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Firma a fost amendată și ea cu 80.000 de lei.Judecătorii au recunoscut un prejudiciu mai mic decât cel reclamat de bancă. Cei doi soți au fost obligați să plătească în solidar cu firma 1,411 milioane lei către Raiffeisen, iar judecătorii au dispus punerea sub sechestru a conturilor celor doi, a 10 terenuri însumând 24.413 lei, a patru clădiri și a șase autoturisme. De asemenea, au dispus confiscarea de la Cătălin Munteanu Toniță a sumei de 710.000 lei, de la Larisa, a sumei de 393.500 lei, iar de la firmă, a restului sumei până la prejudiciul recunoscut. A fost dispusă și dizolvarea firmei.
Cei doi au divorțat și s-au acuzat reciproc
Sentința nu a rămas definitivă, fiecare parte implicată contestând-o. Procurorii au apreciat pedepsele aplicate celor doi ca fiind „nejustificat de blânde”. Apoi, Larisa Munteanu Toniță nu ar fi trebuit condamnată cu suspendare, câtă vreme nu-și recunoscuse vina și nici nu se declarase de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității. Pe de altă parte, judecătorii vasluieni greșiseră atunci când dispuseseră și confiscarea banilor de la cei doi soți, și obligarea lor la plata prejudiciului către Raiffeisen. Li se cerea aceeași sumă de două ori.Lui Cătălin Munteanu Toniță dimpotrivă, sentința i s-a părut prea aspră. Larisa obținuse lista de carduri de la fostul ei soț, deci era mai vinovată. El încercase să stopeze activitatea infracțională desfășurată la pensiune prin formularea unei plângeri la DIICOT Vaslui. E drept, nu indicase numele persoanelor implicate, din motive de siguranță. Pe de altă parte, la data comiterii faptelor, cei doi soți se aflau în prag de divorț. Se despărțiseră definitiv între timp, iar copiii rămăseseră în grija lui. Dacă era încarcerat, ar fi rămas practic fără tată. De cealaltă parte, fosta sa soție a cerut în apel achitarea, afirmând că nu mai avusese nicio activitate în firmă încă din 2017. Oricum, nu existau probe că faptele ar fi fost comise de ea.
Stupoare la Curtea de Apel: i-au iertat pe amândoi
Și Raiffeisen Bank a făcut apel. Judecătorii vasluieni nu recunoscuseră întreg prejudiciul, iar banca era păgubită astfel de aproximativ 14.000 de lei.Magistrații Curții de Apel Iași au remarcat contradicțiile între declarațiile făcute de cei doi foști soți. Femeia declarase că încă de la înființarea firmei, toate hotărârile erau luate de soțul său, ea îndeplinind doar sarcinile trasate de acesta. Ea nu se ocupa de firmă și nici nu avea cunoștință de situația contabilă a acesteia.La scurt timp după aceea, tot ea spunea însă că înainte de a rămâne însărcinată se ocupa de toată societatea, de la bucătărie la contabilitate și mergea zilnic la pensiune. Judecătorii au subliniat de altfel că femeia avea studii superioare și cunoștințe solide de contabilitate. Pe de altă parte, bărbatul își recunoscuse formal vina, dar dădea vina pe soție.Magistrații Curții de Apel au fost de acord cu procurorii că nu se justifica tratarea diferită a celor doi soți. Ancheta nu stabilise numărul de operațiuni ilegale comise de fiecare în parte, deci firesc era să primească pedepse apropiate.Doar că judecătorii nu au considerat că pedepsele erau prea blânde, ci dimpotrivă. Cei doi nu mai călcaseră legea după incidentul cu Raiffeisen Bank. Se putea considera deci că era vorba de fapte izolate în viața lor, care nu-i caracterizau.„La aceste elemente se adaugă modul de concepere a activității infracționale, care nu denotă o specializare în comiterea unor fapte de același gen, ci dimpotrivă, acesta relevă o oarecare stângăcie, existând numeroase deficiențe ale planului infracțional, care au fost evidențiate și exploatate de acuzare, în sensul că acestea au condus la descoperirea relativ rapidă a acțiunilor ilegale întreprinse”, au precizat judecătorii.Aceștia au decis condamnarea lui Cătălin Munteanu Toniță la 2 ani și 6 luni de închisoare, dar tot cu suspendare, stabilind un termen de supraveghere de 4 ani. Tot la 4 ani au majorat judecătorii și termenul de încercare aplicat Larisei Munteanu Toniță. Magistrații au recunoscut întregul prejudiciu pretins de Raiffeisen Bank, dar au fost de acord cu procurorii că nu se putea și imputa, și confisca suma de 1,426 milioane lei. Dispozițiile privind confiscarea au fost desființate. Decizia Curții de Apel este definitivă.