„Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP sugerează că reforma administrativ-teritorială beneficiază de o majoritate stabilă de susținere, iar faptul că sprijinul se menține chiar și atunci când este menționată explicit comasarea localităților indică o disponibilitate a publicului pentru schimbări structurale ale administrației.
De asemenea, acceptarea ideii de regiuni care să unească mai multe județe confirmă că o parte importantă a opiniei publice este deschisă unor formule de reorganizare mai ample ale statului. În ansamblu, sondajul INSCOP surprinde existența unei ferestre de legitimitate pentru reforma administrativ-teritorială”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP.
Potrivit sondajului, 59,3% dintre respondenți cred că reforma administrativ-teritorială ar îmbunătăți serviciile publice din România, în timp ce 36,5% consideră că nu ar avea acest efect.
Susținerea este mai mare în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor între 30 și 44 de ani și al celor cu studii superioare.
De asemenea, 60.8% (față de 58.6% în mai 2024) consideră că reforma administrativ-teritorială, incluzând posibilitatea unificării sau comasării unor localități, ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România.
La polul opus, 35.1% sunt de părere că această reformă nu ar conduce la o astfel de îmbunătățire (față de 38.3% în mai 2024). Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1% (față de 3% în mai 2024).
Consideră că reforma administrativ-teritorială, incluzând posibilitatea unificării sau comasării unor localități, ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România mai ales: votanții PSD, PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală.
Sunt de părere că reforma administrativ-teritorială nu ar conduce la o astfel de îmbunătățire în special: votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară.
Nu în ultimul rând, 60.1% dintre români (față de 55.7% în mai 2024) au o părere bună despre înființarea unor regiuni care să reunească mai multe județe, în timp ce aproximativ o treime se declară împotrivă.
Susținerea este mai mare în rândul votanților PNL și USR, al bărbaților, al persoanelor între 30 și 44 de ani și al locuitorilor din București.
Datele au fost colectate în perioada 2–6 martie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.