„Justiție Capturată” s-a impus rapid ca unul dintre cele mai vizionate materiale publicate de Recorder în ultima perioadă. Cu o durată de aproximativ două ore și milioane de vizualizări, clipul a beneficiat de toate avantajele pe care algoritmul YouTube le oferă conținutului lung: timp mare de vizionare, posibilitatea inserării multiplelor reclame și o audiență interesată, preponderent adultă.
Estimările realiste arată că doar din publicitatea YouTube, materialul a generat în jur de 20.000 de dolari, sumă obținută fără a lua în calcul alte surse de finanțare indirectă, precum donațiile sau creșterea capitalului de imagine. Din punct de vedere strict economic, „Justiție Capturată” a fost un produs media eficient, bine poziționat și lansat într-un moment favorabil, când interesul public pentru tema justiției era ridicat.
Pentru a oferi un cadru mai larg am consultat platforma SocialBlade, platformă specializată în a oferi date financiare din domeniu. Potrivit sursei citate, începând din perioada în care a apărut materialul mai sus amintit, încasările canalului pur și simplu au explodat.
Pentru un material de acest fel cu durată mare, de aproximativ două ore, care atinge în jur de 5 milioane de vizualizări și este monetizat corect prin reclame YouTube (mid-roll-uri, fără probleme de copyright, conținut brand-safe), estimările arată că plafonul superior al câștigului poate ajunge la 20.000–35.000 de dolari. *
Acest nivel este atins în condițiile unui timp ridicat de vizionare, al unei audiențe mature (25–55 de ani) și al traficului provenit în mare parte din Uniunea Europeană, unde costurile de publicitate sunt mai mari. Spre deosebire de conținutul viral de divertisment, materialele lungi de investigație se monetizează mai lent, dar aduc venituri mai mari per vizualizare și continuă să genereze bani pe termen lung, chiar și după ieșirea din vârful de popularitate.
Jurnaliștii Recorder nu aduc nimic nou! Aceeași poveste prezentată doar parțial
Dincolo de cifre, rămâne întrebarea esențială: ce aduce nou „Justiție Capturată” în spațiul public? Răspunsul, analizat la rece, este unul incomod — aproape nimic. Materialul nu vine cu documente inedite, nu dezvăluie mecanisme necunoscute și nu expune fapte ascunse până acum. Ideile centrale prezentate — despre modul de repartizare a dosarelor, despre influențele informale din sistemul judiciar sau despre relațiile de putere — sunt cunoscute de ani de zile și discutate frecvent în mediul juridic, politic și mediatic însă fără niciun efect! Absolut deloc. Ele nu reprezintă secrete și nu pot fi considerate descoperiri. Pe lângă acest lucru, unul dintrejudecătorii din Recordera fost ofițer al unei structuri secrete din România (DGPI), fapt ce ridică mari semne de întrebare legate de moralitatea materialului. Poți să fi fost și agent de informații și apoi să devii judecător? Este moral? Mai poți lua decizii corecte fără să fii influențat de servicii?
În realitate, „Justiție Capturată” este mai degrabă o analiză interpretativă, construită pe selecția unor exemple convenabile și pe o narațiune care sugerează concluzii grave fără a le susține prin probe noi. Lipsesc elementele definitorii ale unei anchete jurnalistice autentice: documente exclusive, martori-cheie sau informații care să schimbe fundamental înțelegerea publică a fenomenului.
Deși Recorder a realizat, de-a lungul timpului, investigații solide și relevante , „Justiție Capturată” nu se ridică la același nivel. Ba din contră. Pare un material care spune doar o parte din poveste. Nu spune nimic despre cum generalul Florian Coldea (SRI), generalul Dumbravă (SRI) sau Laura Codruța Koveși (fostă șefă DNA) influențau actul de justiție. Aceste ultime lucruri sunt absolut verificate și în toată presa centrală și locală au apărut sute, mii de articole care au prezentat dovezi de necontestat. Întrebarea esențială este de ce jurnaliștii de la Recorder ”au omis” aceste cazuri? În altă ordine de idei,CSM-ul s-a apărut ulterior apariției materialului de la Recorder. Magistrații au explicat faptul că în aceste momente există un atac mediatic asupra justiției și că unii actori politici încearcă să preia controlul.
Nici momentul publicării nu este întâmplător
Un element imposibil de ignorat este timingul. Apariția acestor materiale coincide cu:– tensiuni politice majore,– scandaluri publice intens mediatizate,– cazul Georgescu și conflictele conexe,– o nevoie clară de mobilizare emoțională a unei anumite părți din electorat.
Este legitim să ne întrebăm: de ce acum? De ce aceste „anchete” apar exact în momentele de maximătensiune politică și socială? De ce nu în perioade calme, când analiza ar fi putut fi rece, echilibrată și profundă? Răspunsul incomod este că astfel de materiale funcționează mai degrabă ca instrumente de presiune și destabilizare narativă, nu ca exerciții autentice de jurnalism de investigație. Ele nu urmăresc descoperirea adevărului, ci construirea unei percepții. Jurnalism sau activism mascat?
*Estimările sunt orientative și vin după un calcul făcut de Social Blade.
Surse foto:
Poză deschidere: Recorder
Print 1: Social Blade
Print 2: Youtube