Icoanele sunt indispensabile pe pereţii caselor credincioşilor. Potrivit preoţilor, icoanele nu trebuie plasate aleatoriu, ci este important să respectăm anumite reguli când le aşezăm în locuinţă.
Iată pe ce perete ar trebui să fie aşezate şi câte icoane este recomandat să avem în casă.
Câte icoane este bine să avem în casă şi unde ar trebui să le plasămIndiferent dacă eşti un creştin practicant sau nu, preoţii sugerează că ar fi bine să ai cel puţin o icoană în casă. Aceste obiecte de cult, care ar trebui să fie şi sfinţite, sunt simboluri puternice ale credinţei şi îi pot sprijini pe credincioşi în momentele dificile, atunci când cer ajutorul Divinităţii prin rugăciune.
Preoţii recomandă să avem o icoană în fiecare cameră a locuinţei, orientată spre est. Dacă există o cameră specială unde ne rugăm des, este permis să avem mai multe icoane în acea încăpere.
Cele mai comune icoane sunt cele cu Mântuitorul, cu Maica Domnului, cu Maica Domnului şi Pruncul, cu sfinţii ale căror nume le poartă membrii casei, precum şi cu diverse scene biblice, a specificat preotul Constantin Coman, potrivit doxologia.ro.
Este bine să avem în fiecare cameră câte o icoană. Locul icoanei în casă este pe peretele de răsărit. Pe peretele cu icoana nu trebuie să mai punem nimic altceva, pentru că atenţia noastră să nu fie atrasă de alt lucru atunci când ne rugăm în faţa icoanei şi pentru că nu este bine să punem alături de icoana lucruri care nu au legătură cu aceasta.
De ce este bine să orientăm icoana la răsăritPunem icoana la răsărit pentru că ne rugăm întotdeauna cu faţa la răsărit, şi la biserică şi acasă. Răsăritul, locul de unde ne vine lumina, este semnul lui Dumnezeu, al Mântuitorului Hristos, numit în rugăciunile Bisericii Răsăritul cel de sus, Soarele Dreptăţii, etc… Apoi, lumina este semnul lui Dumnezeu, al binelui şi al lucrurilor bune care se fac la lumina zilei, în timp ce apusul, întunericul este semnul răului şi al lucrurilor care se fac la întuneric.
Deci, trebuie să avem grijă să aşezăm icoana la răsărit, pentru a ne închina cu faţa la răsărit. A fost un timp când unii dintre creştini ţineau icoanele ascunse, după uşă, în vreun colţişor sau chiar în şifoniere sau în valize. A sosit timpul să scoatem icoanele la vedere şi să le aşezăm unde le este locul. (pr. Coman Constantin, Ghidul practic al creştinului ortodox, Editura Bizantină, Bucureşti, 1997)