Procesul medicului Nelu Tătaru a ajuns la un moment decisiv. Ieri s-a încheiat faza de fond a camerei preliminare la Tribunalul Vaslui. Instanța a rămas în pronunțare și va anunța soluția pe 26 martie.Nu este încă judecata propriu-zisă. Nu se discută vinovăția. Judecătorul verifică dacă ancheta a fost făcută legal și dacă probele pot fi folosite în instanță. Decizia de acum poate decide tot viitorul dosarului. Apărarea a cerut anularea actelor realizate de Direcția Generală Anticorupție. Argumentul este simplu și susținut de o decizie obligatorie a Înaltei Curți din iunie 2025: ofițerii DGA pot face acte de urmărire penală doar în dosare care implică personal al Ministerului de Interne. În dosarul Tătaru nu există niciun polițist, jandarm sau pompier inculpat. Avocata Sandra Grădinaru a explicat clar poziția apărării: „Am solicitat instanței constatarea nulității absolute a mai multor acte de urmărire penală din acest dosar, deoarece au fost efectuate de un organ necompetent, respectiv DGA. DGA nu avea competența de a efectua urmărirea penală în cazul domnului doctor Nelu Tătaru, putând desfășura astfel de activități doar în cauzele care au ca obiect cercetarea penală a unor persoane din cadrul MAI. Am cerut judecătorului excluderea din materialul probator a tuturor actelor efectuate de DGA și am invocat numeroase neregularități ale anchetei, inclusiv audieri de martori fără prezența avocaților și preluarea telefonului prin constrângere.” Documentele depuse la instanță arată și alte probleme. Avocații susțin că declarații de martori au fost obținute după ce persoanelor li s-au arătat înregistrări realizate în cabinetul medicului, ceea ce ar fi influențat conținutul declarațiilor. În cererile depuse se invocă explicit „nulitatea declarațiilor obținute prin constrângere” și caracterul derivat al probelor.
Opt structuri DGA implicate într-un dosar cu civili
Avocatul Radu Bobârnat a arătat amploarea neobișnuită a anchetei: „Opt direcții generale anticorupție din Bacău, Suceava, Brăila, Vaslui, Iași și Neamț au efectuat acte de cercetare penală, deși nu aveau competență legală. Am depus 14 hotărâri judecătorești pronunțate după decizia Înaltei Curți, prin care s-a constatat nulitatea actelor făcute de ofițerii DGA. Considerăm că există șanse reale ca aceste probe să fie anulate.” Avocatul a precizat și pașii următori: „Instanța a rămas în pronunțare, iar la 26 martie se va decide asupra excepțiilor. În funcție de soluție, fie noi, fie parchetul vom formula contestație, care va fi judecată la Curtea de Apel.”
Argumentele DNA, contestate dur
Procurorul DNA ar fi susținut că decizia Înaltei Curți s-ar aplica doar dosarelor viitoare. Specialiștii în drept penal spun însă că această interpretare este greșită. Deciziile obligatorii ale Înaltei Curți și ale Curții Constituționale se aplică tuturor cauzelor aflate în curs, dacă nu există o hotărâre definitivă. Exact acest lucru s-a întâmplat și în 2016, când CCR a interzis implicarea SRI în anchetele penale. Interceptările făcute de serviciul secret au fost contestate în dosarele aflate deja pe rol, iar multe au fost eliminate. Avocatul Daniel Miclăuș, apărător al medicului Nelu Tătaru, a invocat acest precedent: „Decizia Curții Constituționale din 2016 privind implicarea SRI s-a aplicat imediat tuturor dosarelor aflate în curs, nu doar celor viitoare. Instanțele au analizat legalitatea interceptărilor în camera preliminară și, acolo unde a fost cazul, le-au exclus. Exact aceeași regulă se aplică și acum. O decizie obligatorie a Înaltei Curți produce efecte de la momentul publicării și trebuie aplicată în toate cauzele care nu sunt definitiv soluționate.” Un alt argument invocat de acuzare ar fi că DGA a intervenit pentru că în dosar ar fi fost implicat și un polițist. În rechizitoriul trimis în instanță nu apare însă niciun angajat MAI ca inculpat sau suspect. Dosarul vizează exclusiv persoane civile.
Probleme grave semnalate în anchetă
Apărarea a invocat și alte nereguli majore: ridicarea telefonului medicului înainte de autorizarea percheziției informatice și înainte de încuviințarea Parlamentului, deși acesta avea calitatea de deputat; constrângerea suspectului să contribuie la propria acuzare; audieri de martori fără prezența avocaților; folosirea unor probe derivate din materiale obținute ilegal. În documentele depuse la dosar se arată explicit că telefonul ar fi fost preluat „prin acte de constrângere morală” și înainte de obținerea mandatelor necesare.
Ce urmează pe 26 martie
Judecătorul trebuie să decidă dacă probele rămân sau dispar din dosar. Dacă actele făcute de DGA sunt anulate, o mare parte a probatoriului se prăbușește. Nu este o chestiune de oportunitate sau de apreciere personală. Este o aplicare directă a legii și a unei decizii obligatorii a instanței supreme. Dacă probele sunt ilegale, ele trebuie eliminate. Exact cum s-a întâmplat în numeroase alte dosare din țară și exact cum s-a întâmplat în 2016 în cazul interceptărilor SRI. Pe scurt, judecătorul nu trebuie să „salveze” sau să „distrugă” un dosar. Trebuie doar să verifice dacă ancheta a respectat legea. Verdictul din 26 martie nu va stabili dacă Nelu Tătaru este vinovat sau nevinovat. Va stabili dacă procesul poate continua sau dacă dosarul trebuie refăcut de la zero.