România se confruntă cu un semnal de alarmă fără precedent privind sănătatea finanțelor publice. În cel mai recent raport economic, prezentat luni, 16 martie, la Palatul Victoria, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că, în ciuda măsurilor de consolidare fiscală implementate în 2025, țara noastră trebuie să continue eforturile susținute pentru a reduce semnificativ deficitul bugetar și pentru a aduce datoria publică pe o traiectorie clar descendentă.
Raportul, prezentat de secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, în prezența premierului Ilie Bolojan, subliniază că finanțele publice ale României s-au deteriorat grav și reprezintă un risc major pentru sustenabilitatea pe termen lung.
Deficitul și datoria publică, vulnerabilități critice
Potrivit OCDE, România se află într-o situație fiscală delicată: deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică a urcat la 55% din PIB. Raportul subliniază că, pentru a evita criza fiscală, România trebuie să crească eficiența cheltuielilor publice, să extindă baza de impozitare și să îmbunătățească conformitatea fiscală, precum și să consolideze planificarea fiscală pe termen mediu.
Măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 au fost un prim pas important, dar OCDE avertizează că acestea trebuie continuate și intensificate: „Deși aceste măsuri marchează un progres important, în următorii ani vor fi necesare eforturi susținute pentru a reduce semnificativ deficitul și a plasa datoria publică pe o traiectorie ferm descendentă.”
Raportul remarcă, totodată, reforma pensiilor, care include creșterea graduală a vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și introducerea unor noi reguli de indexare, considerând aceste măsuri un pas pozitiv spre sustenabilitatea sistemului și creșterea participării pe piața muncii.
Ilie Bolojan, progrese și planuri pentru 2026
Premierul Ilie Bolojan a subliniat rezultatele guvernului în reducerea deficitului: „România a făcut pași importanți în direcția consolidării fiscale. După un deficit de aproximativ 8,7% din PIB în 2024, anul 2025 s-a încheiat cu 7,7%, sub nivelul estimat de Comisia Europeană. Continuăm reformele și proiectul de buget pentru 2026 este realist, vizând un deficit de 6,2%.”
Economia românească a rezistat, de asemenea, șocurilor externe, inclusiv efectelor războiului din Ucraina. Estimările arată o creștere economică de 0,7% în 2025 și aproximativ 1% în 2026, susținută de investițiile publice și fondurile europene. Premierul a subliniat că utilizarea eficientă a banilor publici și absorbția fondurilor europene rămân priorități esențiale.
România se confruntă cu presiuni demografice și deficit de forță de muncă. Ilie Bolojan a explicat necesitatea creșterii treptate a vârstei de pensionare în domeniile unde pensionarea are loc prea devreme, uneori chiar la 48-50 de ani, pentru a menține un număr suficient de persoane active și a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.
În același timp, premierul a subliniat că creșterea competitivității economiei depinde de costuri competitive, administrație eficientă, reguli clare și un stat modern și digitalizat.
România vizează aderarea la OCDE în 2026
Pe termen strategic, România își propune să devină membru al OCDE în 2026, după aderarea la Uniunea Europeană și NATO. Bolojan a explicat că acest pas nu este un obiectiv în sine, ci un mijloc de a construi o economie mai competitivă și mai prosperă.
„Avem 23 de comitete parcurse, mai avem două de finalizat și sperăm ca aderarea să devină realitate în acest an”, a afirmat premierul.
OCDE arată că mai există domenii unde România trebuie să progreseze: reducerea deficitului, îmbunătățirea colectării fiscale, utilizarea eficientă a fondurilor publice și continuarea reformelor structurale, menținând în același timp o politică monetară prudentă până la stabilizarea completă a inflației.