* 28% dintre copiii români cu vârste între 7 și 9 ani sunt supraponderali, 12% sunt deja obezi * asta înseamnă că aproape un copil din trei are probleme serioase de greutate înainte să ajungă la 10 ani * obezitatea infantilă nu e doar despre kilograme în plus, ci înseamnă diabet de tip 2 la adolescenți, boli cardiovasculare la vârste tot mai mici, probleme psihologice, adulți bolnavi înainte de 40 de ani
România se confruntă cu o bombă cu ceas în școli și grădinițe, iar Iașul nu face excepție. Vorbim despre obezitatea infantilă, o problemă de sănătate publică scăpată de sub control, despre care autoritățile nici măcar nu știu exact câți copii o au în 2025.
Deși suntem deja în anul 2025, statul român nu poate spune clar câți copii sunt obezi, pentru că nu există date statistice colectate exclusiv. Institutul Național de Sănătate Publică nu a publicat niciun raport actualizat, iar sistemul național de supraveghere nu monitorizează anual fenomenul.
Cu alte cuvinte, copiii se îngrașă, bolile se acumulează, iar cifrele lipsesc.
Cifrele care îngrozesc
Cele mai recente date oficiale, folosite în 2025, vin dintr-un studiu internațional coordonat de Organizația Mondială a Sănătății. Datele au fost colectate între 2022 și 2024, dar sunt singurele disponibile acum.
Rezultatul? Șocant. 28% dintre copiii români cu vârste între 7 și 9 ani sunt supraponderali, 12% sunt deja obezi. Asta înseamnă că aproape un copil din trei are probleme serioase de greutate înainte să ajungă la 10 ani.
La nivel european, situația este la fel de gravă: un copil din trei este prea gras, un copil din opt este obez.
România nu mai este o excepție. Este parte a problemei.
Datele comparative arată o explozie a obezității infantile în ultimele două decenii.
În anul 2000, doar 10% dintre copii erau supraponderali, 2% sufereau de obezitate
În 2022, 23% dintre copii erau supraponderali, 9% erau obezi.
Practic, numărul copiilor supraponderali s-a dublat, iar cel al copiilor obezi s-a triplat.
În același timp, copiii subponderali au devenit tot mai puțini. Nu pentru că mănâncă mai sănătos, ci pentru că mănâncă prea mult și prost.
Zahăr, fast-food și ecrane
Specialiștii trag un semnal de alarmă: principalul vinovat este excesul de zahăr. Sucuri, dulciuri, produse ultra-procesate, gustări „rapide”, toate ajung zilnic în ghiozdanele copiilor.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zahărul să nu depășească 10% din aportul zilnic de energie. În realitate, mulți copii depășesc această limită la o singură gustare.
La toate acestea se adaugă lipsa mișcării. Studiile arată că majoritatea copiilor și adolescenților nu fac suficient sport, nu ating nivelul minim de activitate fizică recomandat, petrec ore întregi în fața ecranelor.
Rezultatul? Kilograme în plus, tensiune mare, colesterol crescut – încă din copilărie.
Deși problema este cunoscută, România nu are un sistem anual de monitorizare a obezității infantile. Autoritățile folosesc date vechi de câțiva ani și speră că situația nu s-a agravat. Dar realitatea din școli și cabinetele medicale spune altceva.
Ministerul Sănătății recunoaște că datele vehiculate în 2025 nu reflectă strict acest an, ci sunt preluate din cicluri mai vechi de colectare. Până la un nou studiu național, nimeni nu știe exact cât de gravă este situația acum.
Statul a încercat să reacționeze prin campanii de informare: „Ce, cât și cum mănâncă un copil isteț!”, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității, „Fii activ, mănâncă sănătos!”
În școli s-au ținut ateliere, s-au împărțit pliante, s-au organizat concursuri. Asistenții medicali comunitari încearcă să convingă familiile din zonele vulnerabile să schimbe stilul de viață. Dar cifrele nu scad.
Obezitatea infantilă nu înseamnă doar kilograme în plus. Înseamnă diabet de tip 2 la adolescenți, boli cardiovasculare la vârste tot mai mici, probleme psihologice, stigmatizare și izolare, adulți bolnavi înainte de 40 de ani.Nicoleta ZANCU