Scandalul pensiilor speciale revine în atenția publicului, de această dată în contextul audierilor președintelui Nicușor Dan cu magistrații. Discuțiile, inițial menite să abordeze problemele reale ale sistemului judiciar, au degenerat rapid într-o confruntare pe tema pensiilor foștilor procurori, evidențiind tensiunea dintre percepția publică și realitatea juridică.
Un procuror pensionat, prezent la audieri, a reacționat vehement după ce a fost plasat din nou în categoria „privilegiaților” și i s-au atribuit cifre exagerate despre pensia sa.
„Nu am pensie de 5.000 de euro, am o pensie foarte bună. Nu m-am pensionat la 48 de ani, am 51”, a declarat magistratul, vizibil iritat de modul în care este prezentat în spațiul public.
Acesta a subliniat că nu mai suportă eticheta de „chiabur” și că aceeași nemulțumire există și printre colegii săi, semnalând o frustrare tot mai accentuată față de percepția publică.
Scandalul pensiilor speciale
La scurt timp după declarațiile procurorului, avocatul Toni Neacșu, cunoscut pentru criticile sale aduse derapajelor din sistemul judiciar, a intervenit pentru a corecta datele: „Nu are o pensie de 5.000 de euro, este o minciună, ci doar de 4.700! Și s-a pensionat la 51 de ani, nu la 48.”
Avocatul Toni Neacșu a subliniat că intervenția sa nu urmărește neapărat justificarea sumelor, ci corectitudinea informațiilor și contextul real al discuției.
Avocatul a explicat că tema pensiilor speciale nu se rezumă la cifrele exacte, ci la legitimitatea morală și la modul în care acestea sunt percepute de societate: „Pe acești oameni îi apăr, inclusiv drepturile lor, cu principiile mele considerate proaste, conform cărora justiția este mai importantă decât suma indivizilor care o compun. Domnule procuror pensionat, cu o pensie de 4.700 de euro la 51 de ani sunteți, fără îndoială, un chiabur.”
Totodată, avocatul Toni Neacșu a atras atenția asupra efectelor politizării sistemului judiciar: atunci când justiția devine un instrument de jocuri politice sau când gesturile din instituții precum Cotroceni sunt lipsite de demnitate, se erodează și fundamentul moral al privilegiilor de care beneficiază anumite categorii de magistrați.