Psihologii explică acest fenomen prin suprasolicitarea psihică generată de expunerea continuă la reclame, știri alarmiste și comparații sociale, care transformă sărbătorile într-o presiune emoțională și într-un test al „fericirii obligatorii”. Totuși, există un remediu: întoarcerea la ritualuri simple, trăite fără așteptări și perfecțiune, care oferă creierului un sentiment de siguranță, încetinesc ritmul și permit reconectarea cu emoțiile autentice, redând sărbătorilor sensul de liniște, apartenență și bucurie reală.
Psihologul ieșean Cristina Danilov explică faptul că, în preajma sărbătorilor, starea de „oboseală emoțională” se amplifică, orașele devin mai zgomotoase și mai aglomerate, iar reclamele promovează constant imagini de fericire ideală, familii perfecte și mese încărcate cu bunătăți, creând impresia că bucuria ar fi obligatorie și transformând sărbătorile dintr-un timp de liniște într-o sursă de presiune.
„În loc să funcționeze ca un timp al reflecției și al odihnei, sărbătorile ajung să fie percepute ca un test emoțional: suntem fericiți «așa cum ar trebui»? Suntem fericiți exact ca vecinul, ca prietenul, ca șeful? Dar oare am putea fi fericiți ca «noi» ne întrebăm mai rar”, a precizat psihologul.
Oboseala emoțională nu apare doar din „prea mult de făcut”
Specialistul subliniază că sărbătorile pot scoate la suprafață sentimentede pierdere, singurătate, tensiuni în relații sau nemulțumiri legate de propriul parcurs de viață. Într-o societate care pune accent pe pozitivitate constantă, aceste emoții sunt adesea ignorate sau ascunse, ceea ce amplifică senzația de izolare. Acesta spune că oboseala emoțională nu apare doar din „prea mult de făcut”, ci și din „prea mult de simțit” fără timp pentru procesare. Potrivit psihologului, sărbătorile aduc și o suprastimulare senzorială intensă: lumini puternice, muzică repetitivă, aglomerație, mese copioase și interacțiuni sociale prelungite.
„Pentru un sistem nervos deja tensionat, toate acestea pot fi copleșitoare. Iritabilitatea, dorința de retragere sau senzația de gol interior sunt reacții normale, nu semne de slăbiciune sau boală. Oboseala emoțională trebuie înțeleasă ca un semnal de alarmă, care ne arată că avem nevoie de pauză, de limite și de reconectare cu propriile nevoi reale, nu cu așteptările impuse din exterior.Un răspuns sănătos la suprastimulare nu presupune respingerea totală a sărbătorilor, ci recalibrarea lor. Reducerea expunerii la stimuli inutili, alegerea conștientă a interacțiunilor, simplificarea ritualurilor festive și acordarea permisiunii de a nu performa emoțional pot transforma această perioadă într-una mai suportabilă, poate chiar autentică”, a specificat Danilov.
Cristina Danilov spune că, în esență, cadourile sunt gesturi simbolice de afecțiune. Însă, într-o cultură a performanței și a consumului, ele ajung adesea să fie percepute ca un fel de evaluare: valoarea darului este confundată cu valoarea relației sau chiar cu valoarea personală a celui care oferă. Astfel apare teama de a nu fi suficient, suficient de atent, de generos, de inspirat, iar în locul bucuriei de a dărui se instalează anxietatea de a nu dezamăgi.
Perfecțiunea este o sursă majoră de anxietate în perioada sărbătorilor
„Această anxietate este amplificată de comparație. Rețelele sociale expun constant imagini cu cadouri «perfecte», ambalaje impecabile și reacții idealizate. În acest cadru, gestul simplu devine o competiție tăcută. Mulți nu mai aleg cadouri în funcție de relația reală, ci în funcție de un standard extern, adesea imposibil de atins: bijuterii, ceasuri exorbitant de scumpe, piese vestimentare de brand, toate acestea pentru a nu fi mai prejos decât cei din jur. Orice deviație de la acest standard poate fi trăită ca un eșec personal”, a explicat acesta.
Psihologul atrage atenția că perfecțiunea este o sursă majoră de anxietate în perioada sărbătorilor. Există un scenariu prestabilit, masa trebuie să fie completă, atmosfera caldă, familia unită și emoțiile pozitive. Când realitatea nu se potrivește cu aceste așteptări, ceea ce se întâmplă frecvent, apare tensiunea internă. Persoana încearcă să „repare” imperfecțiunea, fie prin control excesiv, fie prin autoînvinovățire. Danilov subliniază că dorința de perfecțiune nu ține doar de estetică, ci reflectă frica de respingere: mesajul implicit devine „dacă totul este perfect, voi fi apreciat, dacă nu, voi dezamăgi și voi arăta că nu sunt capabil”. Psihologul explică faptul că această condiționare emoțională transformă sărbătorile într-un test de validare personală, în loc să fie un timp de conexiune și bucurie.
„Anxietatea crește și din pierderea sensului, atunci când atenția se concentrează pe obiecte, aparențe și rezultate, dimensiunea relațională și emoțională a sărbătorilor se diminuează. Cadourile devin obligații, iar perfecțiunea – un scop în sine. Bucuria, care este spontană și imprevizibilă, nu poate apărea într-un context dominat de control și frică de greșeală, nu mai e loc și pentru ea. Cadourile și perfecțiunea generează anxietate pentru că cer ceva imposibil: să cuantifice iubirea și să garanteze fericirea. Or, relațiile umane sunt imperfecte, iar emoțiile nu pot fi forțate. Adevărata bucurie apare atunci când darul este desprins de evaluare, iar imperfecțiunea este acceptată ca parte firească a vieții”, a declarat Cristina Danilov.
Specialistul afirmă că mulți oameni spun că „nu mai simt sărbătorile” și percep această lipsă ca pe un eșec personal sau ca pe o dovadă a slăbirii relațiilor umane. Psihologul explică faptul că, în realitate, problema nu este că sărbătorile nu mai sunt simțite, ci că ele nu mai sunt trăite în acord cu nevoile reale ale fiecăruia. El spune că redescoperirea sensului lor ar putea începe nu prin decoruri sau ritualuri impuse, adesea costisitoare, ci din interior: prin acceptarea propriilor limite și prin cultivarea unor relații sincere, fără presiunea perfecțiunii.
Ritualurile simple pot calma sistemul nervos și pot ajuta la redescoperirea emoțiilor pozitive
„Sărbătorile, pentru mulți, au devenit, însă, evenimente de gestionat: liste, planificări, cadouri- obligații, obligații sociale –participări la diverse mese, petreceri, întruniri caritabile etc. În acest context, bucuria este așteptată, dar nu mai este lăsată să se nască”, a subliniat psihologul.
Conform psihologului Cristina Danilov, există un „leac” pentru această problemă: ritualurile simple pot calma sistemul nervos și pot ajuta la redescoperirea emoțiilor pozitive. Ele nu funcționează prin intensitate, ci prin constanță și repetare: gesturi familiare precum mersul la colindat cu copiii, prepararea unui vin fiert în familie, decorarea bradului cu bomboane sau pregătirea unei prăjituri tradiționale transmit creierului un sentiment de siguranță, reduc anxietatea și permit bucuriei, recunoștinței și liniștii să apară. Emoțiile pozitive nu se pot manifesta într-un organism tensionat, preocupat de perfecțiunea decorurilor sau a mesei de Crăciun, așa cum apar în reclame.
„Ritualurile creează prezență. Spre deosebire de obiectivele mari, ritualurile nu cer rezultate, ci prezență. Ele nu trebuie să fie «reuşite», ci doar trăite. Ele încetinesc timpul și mută atenția dinspre stimulii externi spre experiența imediată”, a punctat specialistul.
Rețelele sociale, cu imagini perfecte și comparații nerealiste, pot amplifica sentimentul că nu suntem suficienți
Potrivit psihologului, concentrându-se asupra unui gest simplu, individul iese din „pilotul automat” și se reconectează cu propriile senzații și emoții. Absența evaluării sau a nevoii de validare din partea celorlalți favorizează relaxarea și deschiderea emoțională, condiții esențiale pentru apariția stărilor de bine. În plus, ritualurile simple au și o funcție simbolică, răspunzând nevoilor emoționale profunde, precum dorința de sens, continuitate și apartenență.
„Da, personal cred că spiritul sărbătorilor poate fi recâștigat, dar nu prin a încerca să-l reproducem așa cum „ar trebui” să fie, ci prin a-l redefini. De cele mai multe ori, nu l-am pierdut, l-am acoperit cu așteptări, presiune și zgomot. Dincolo de decoruri și ritualuri festive, este esențial să ne amintim că propria noastră stare este mai importantă decât perfecțiunea momentului. Bradul împodobit în felul nostru, masa pregătită atât cât ne-a fost posibil, chiar dacă nu seamănă cu cele din reclame sau filme sau masa vecinului, capătă valoare prin oamenii care se adună în jurul lor”, a precizat Cristina Danilov.
Psihologul Cristina Danilov spune că prezența celor dragi – părinți, copii, nepoți, parteneri sau prieteni – dă adevăratul sens sărbătorilor. Bucuria apare mai ușor în lucrurile simple, fără excese, decât atunci când încercăm să atingem un ideal imposibil. De asemenea, ea atrage atenția că este important să evităm lucrurile care ne stresează sau ne fac să ne comparăm constant cu alții. Rețelele sociale, cu imagini perfecte și comparații nerealiste, pot amplifica sentimentul că nu suntem suficienți.
Un pas esențial este să renunțăm la presiunea de a simți „ceva special”
„O pauză de la ele ne ajută să ne reconectăm cu ceea ce contează cu adevărat: sărbătorile trăite autentic, în liniște și alături de cei dragi”, a punctat acesta.
Potrivit psihologului, un pas esențial este să renunțăm la presiunea de a simți „ceva special” sau spectaculos doar pentru că așa se așteaptă de sărbători. Dacă în această perioadă lipsesc entuziasmul sau căldura emoțională, acest lucru nu reprezintă un eșec și nu trebuie întâmpinat cu dezamăgire. Emoțiile autentice nu pot fi forțate, ele trebuie doar lăsate să apară natural.
„Nu în ultimul rând, este important să ne acordăm libertatea de a da un sens personal ideii de «spirit al sărbătorilor». Pentru unii, acesta poate însemna liniște și retragere, pentru alții, întâlniri animate și voie bună, pentru unii, reflecție și introspecție, pentru alții, celebrare și socializare. Un cadou costisitor poate fi mai puțin valoros decât o plimbare în aer liber pentru a te bucura de ornamentele din oraș sau un moment împărtășit cu prietenii la o cană de vin fiert. Fiecare persoană trăiește Sărbătorile în felul său, iar această trăire este, inevitabil, unică. În momentul în care ne comparăm cu ceilalți sau încercăm să ne potrivim emoțiile după ale lor, sărbătorile riscă să-și piardă sensul. Alinierea la standarde afective străine de propria experiență transformă o perioadă care ar putea fi autentică într-una artificială, lipsită de semnificație personală”, a explicat specialistul.