În 2025, guvernarea condusă de Ilie Bolojan a avut un mesaj clar: austeritate. Românii au simțit pe propria piele efectele acestei politici, odată cu majorarea TVA de la 19% la 21% și eliminarea unor cote reduse, ceea ce a dus la scumpiri imediat vizibile în magazine și la un val de inflație care nu dă semne că s-ar opri. Practic, aproape toate taxele care puteau fi mărite au fost majorate, iar puterea de cumpărare a populației a scăzut simțitor.
Cu toate acestea, spre finalul anului, guvernul a făcut o surpriză neașteptată: taxa minimă pe cifra de afaceri a marilor companii a fost redusă de la 1% la 0,5%, iar autoritățile au anunțat că, din 2027, această taxă va fi eliminată complet. Decizia a stârnit întrebări, mai ales în contextul austerității proclamate „pentru toată lumea”, dar cu excepția companiilor mari, potrivit noului acord al coaliției de guvernare.
Miercuri, 17 decembrie, calendarul decizional a fost rapid: dimineața, Guvernul a avut o întrevedere cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini (FIC), care reunește marile multinaționale prezente în România. Seara, acordul privind reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost făcut public, stârnind imediat critici privind discrepanța dintre politicile aplicate populației și cele aplicate marilor companii.
Cele mai scumpe sărbători din ultimii ani
Dacă măsura va fi implementată până la finalul anului, românii se pregătesc pentru cele mai scumpe sărbători de până acum. Inflația oficială a urcat la aproape 10%, însă realitatea din buzunare arată că scumpirile se resimt chiar mai puternic. Salariul mediu net a crescut cu 4,3% în octombrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce prețurile au explodat cu 10%, ceea ce înseamnă o pierdere reală de putere de cumpărare de circa 6%.
Decizia guvernului de a reduce taxa minimă pe cifra de afaceri rămâne greu de justificat, având în vedere că acest impozit reprezenta o sursă semnificativă de venit pentru bugetul de stat. Conform calculelor publicației Gândul, numai în 2025 acest impozit ar fi adus cel puțin 4 miliarde de lei la buget, aceeași sumă încasată în 2024.
Mecanismul legal de „optimizare fiscală” folosit de marile companii, în special de multinaționale, le permite să reducă impozitul efectiv plătit în România prin facturi interne și alte artificii contabile, astfel încât baza de impozitare locală să fie mai mică. În lipsa unei soluții pentru limitarea acestor practici, guvernul Bolojan a ales reducerea impozitului minim, pentru a evita „discriminarea” între companii multinaționale și alte firme mari.
Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri nu s-a aplicat exclusiv marilor multinaționale, ci tuturor firmelor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Taxa se calculează astfel: se compară impozitul pe profit (16%) cu impozitul minim de 1% din cifra de afaceri, din care se pot deduce anumite cheltuieli, precum investițiile. Se plătește întotdeauna suma mai mare dintre cele două.