Primăria Iași propune din start o creștere cu 5,6 la sută a impozitelor și taxelor locale. Este rata inflației transmisă de Ministerul Dezvoltării, mai mică de fapt decât rata anuală afișată luna trecută de Banca Națională (9,76 la sută). La calculul nivelului noilor taxe a fost luată în considerare și rata de schimb de la 1 octombrie, 5,0806 lei/1 euro.
La indexarea de 5,6 procente se adaugă o cotă de 0,1 la sută (0,08 la sută în 2025) aplicată valorii impozabile a clădirilor rezidențiale, plus încă 0,35 la sută sau 1,1 la sută (0,2 la sută sau 0,95 la sută în 2025) pentru clădiri nerezidențiale care aparțin persoanelor fizice, respectiv celor juridice.
Majorare uriașă cu un moț de 2 la sută
Dacălegeapentru care guvernul și-a asumat răspunderea (239/2025) calculează majorările începând cu anul emiterii Codului fiscal (2015), aproximativ 150 la sută, proiectul de hotărâre propus astăzi consilierilor locali ia în seamă creșterile de impozit din ultimii zece ani. Practic, pentru o locuință dintr-o clădire cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă și cu toate utilitățile, valoarea impozabilă pe metru pătrat este de 1.492 lei în anul în curs (1.000 de lei în 2015, în legea menționată). Prin urmare, dacă proiectul de hotărâre va fi adoptat în această formă, creșterea impozitului va fi puțin peste 85 la sută. Altfel spus, un apartament pentru care proprietarul a plătit impozit anul acesta 200 de lei, anul viitor va fi impozitat cu 370,25 de lei. Majorarea de 85,12 la sută este valabilă pentru toate clădirile rezidențiale. Dar nu acesta este procentul final. Amintim că proprietarii ieșeni de locuințe plătesc deja din acest an un plus de 2 la sută pentru construireaadăposturilorde protecție civilă.
În anumite condiții, impozitul pe teren crește și de cinci ori
Creșterea taxei pe teren este practic insesizabilă: 5,6 la sută. În schimb, dacă locul este neîngrijit, impozitul poate fi majorat cu până la 500 la sută.
Atât pentru terenuri, cât și pentru clădiri, se menține bonificația de 10 procente pentru plata integrală aimpozituluipână la primul termen, respectiv până la sfârșitul lunii martie. Altfel, ca și până acum, impozitul poate fi plătit în două tranșe egale, prima până pe 31 martie, iar a doua, cel târziu pe 30 septembrie.
Ce mai scapă neimpozitat
În privința scutirilor și reducerilor acordate la plata impozitelor, acestea sunt cele din legea asumată de guvern. Așa cum am mai relatat, au fost eliminate reducerile care se acordau până acum pentru vechime: 50 la sută pentru clădirile mai vechi de 100 de ani, 30 la sută pentru cele cu 50-100 de ani vechime și 10 la sută pentru imobilele cu vechime cuprinsă între 30 și 50 de ani. A dispărut și corecția de 10 la sută care se acorda pentru clădirile cu mai mult de trei niveluri și opt apartamente. Prin urmare, în unele cazuri, impozitul pe un apartament dintr-un bloc vechi va crește cu mai mult de 100 la sută.
Lista terenurilor scutite de la plataimpoziteloreste și ea mai scurtă decât în 2025. În continuare, nu se plătesc impozite pentru infrastructura rutieră și feroviare, pentru terenurile aparținând unităților de învățământ, ale unităților medicale publice, ale cultelor religioase recunoscute oficial, pentru terenurile din parcurile industriale, cele legate de sisteme hidrotehnice etc. Consiliul Local poate, la rândul său, să acorde reduceri sau scutiri de la plata impozitului – de exemplu, pentru cele pentru care „proprietarul efectuează pe cheltuială proprie intabularea în cartea funciară, pe o perioadă de 2 ani începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc intabularea”.
Începe goana după scutiri
Totalul scutirilor și/sau reducerilor pe care le poate acorda Consiliul Local nu poate să depășească 5 la sută din suma veniturilor din impozite și taxe locale din 2025, procent care pentru municipiul Iași înseamnă 9,1 milioane de lei. Este „limita maximă admisă legal, care nu afectează echilibrul bugetar al municipiului Iași”, menționează raportul de specialitate din documentația de proiect.
Cererile în acest sens vor fi soluționate în ordinea depunerii (primul venit, primul servit), precizează proiectul de hotărâre supus astăzi dezbaterii aleșilor.
În 2025, persoanele juridice (firme și companii) au contribuit la bugetul local cu impozite și taxe pe clădiri în sumă de 65,38 milioane de lei, de două ori și jumătate mai mult decât persoanele fizice, 25 de milioane. La fel și în cazul terenurilor: 7,48 milioane persoane fizice, respectiv 18 milioane, persoanele juridice. La autovehicule a fost invers: 19 milioane, ieșenii, 10,75 milioane, persoanele juridice.
Pentru autovehicule, Bucureștiul a făcut deja calculele
Pentru autovehicule, conteazăcapacitatea motorului, tonajul, numărul de osii și, în plus față de anul în curs, norma de poluare. Autovehiculele acționate electric nu mai sunt scutite de impozit, proprietarii având de plătit 40 de lei/an. Ca și până acum, calculul pornește de la 200 cmc sau fracțiune din aceasta, dar acum pe categorii de poluare: non-euro până la euro 3, E4, E5, E6 și mașini cu motorizare hibridă.
De exemplu, o motocicletă sau un autoturism cu capacitatea motorului mai mică de 1600 cmc vor aduce la bugetul local un impozit cuprins între 19,5 și 16,2 lei/ 200 cmc (plus fracțiunea din unitatea de 200 cmc). O mașină non-euro cu motor de 1200 cmc va fi impozitată astfel cu 117 lei/ an, pe când una hibrid de aceeași capacitate, cu 97,20 lei.
Motoarele de 1601-2000 cmc vor aduce proprietarilor impozite cu 50 la sută mai mari decât prima categorie, respectiv între 22,10 și 18,40 lei/ 200 cmc (plus fracțiunea care depășește 1600 sau 1800 cmc). Astfel, motorul de 2000 cmc non-euro echivalează cu un impozit anual de 297 de lei, iar cel hibrid de aceeași capacitate, 246 de lei.
Între 2001 și 2600 cmc, coeficienții au fost majorați la 92,20 lei/200 cmc pentru mașinile non-euro – euro 3, până la 76,30 lei pentru cele hibrid. Motorul de 2600 cmc cu norma E6 îl va costa pe deținător 1011,40 lei, pe când unul la fel de mare non-euro, 1198,60 lei.
De la 2601 la 3000 cmc impozitul practic se dublează (182,90-149,80 lei/ 200 cmc), iar peste 3000 cmc coeficienții cresc cu încă 75 la sută.
„În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 30 la sută, conform hotărârii consiliului local”, precizează noua lege. Codul fiscal prevedea până acum 50 la sută.
Sub 5 lei ora de parcare, doar la Ciric
Taxa deparcarecrește și ea consistent. Cel mai ieftin abonament lunar, cel pentru Zona 2, unde altfel acum e 2 lei/oră, crește de la 140 la 210 lei. În Zona 1, unde ora de parcare este 7 lei, iar abonamentul lunar costă 198 de lei, acesta din urmă crește la 250 de lei. Tariful pentru o săptămână crește la 85, respectiv 100 de lei. Pe oră, tariful se majorează de la 1 ianuarie la 5 lei, în Zona 2, dar rămâne același, 7 lei, pentru Zona 1.
Apar și abonamentele lunare pentru toate parcările publice din municipiu, 390, respectiv 450 de lei inclusiv în parcările cu bariere, precum și abonamentul de o zi, 40 de lei.
Cea mai mică taxă de parcare va rămâne de la 1 ianuarie cea din parcările amenajate la Ciric, 3 lei/ oră. Și abonamentul are cea mai mică creștere aici, de la 170, la 180 de lei/ lună.
Alte majorări de taxe
Proiectul de hotărâre propus abia ieri consilierilor pe ordinea de zi conține referiri și la alte taxe. Procentual, autorizările pentru activitatea de taximetrie s-au scumpit cel mai mult, peste 100 la sută: 200 de lei pentru eliberarea autorizației de transport (de la 94 de lei), tot 200 de lei pentru activitatea de dispecerat taxi (de la 87 de lei), de asemenea 200 de lei pentru autorizația sau prelungirea autorizației taxi (de la 115 lei).
Taxa propusă pentru autorizarea operatorului economic a sărit de la 1351 de lei anul acesta la 2000, de la 1 ianuarie. Declarațiile fiscale ajung la 150 de lei/ mijloc de transport, respectiv 200 de lei/ bunuri imobile situate la aceeași adresă.