Foate mulți pacienți nu știu ce este peritonita, dar se confruntă cu această afecțiune. Peritonita este o afecțiune gravă, cu potențial letal, care reprezintă inflamația peritoneului și necesită intervenție medicală de urgență.
Peritonita se definește ca un proces inflamator al peritoneului, cauzat de agenți diverși precum bacterii, fungi, virusuri, talc, medicamente, granuloame sau corpuri străine. Din punct de vedere clinic și patogenetic, peritonita este clasificată ca fiind primară, secundară și terțiară.
Ce este peritonita și care sunt cauzele și factorii de risc a afecțiunii
Peritonita primară apare prin inflamația peritoneului dintr-o cauză extraperitoneală, de cele mai multe ori prin diseminare hematogenă, fiind asociată cu deteriorarea apărării imune a pacientului.
Peritonita secundară este consecința unei inflamații sau rupturi mecanice a tractului intestinal, urinar sau a organelor solide, ceea ce duce la contaminarea cavității peritoneale cuflora gastrointestinală. Aceasta poate apărea sub mai multe forme, printre care peritonita acută prin perforație, cel mai frecvent întâlnită în apendicită, inițial localizată, dar care poate evolua către peritonită generalizată dacă nu este tratată.
Totodată, aceasta apare și la copii, adesea ca o complicație a apendicitei, necesitând prezentare rapidă la chirurg în caz de refuz alimentar total, febră și dureri abdominale.
O altă formă este peritonita postoperatorie, cu o incidență de 1–20% după intervențiile pe tubul digestiv, cel mai frecvent cauzată de defecte anastomotice, simptomele apărând de obicei între zilele 5 și 7 postoperator, care sunt cu un risc de mortalitate ridicat. Peritonita post-traumatică, apare după traumatisme abdominale, prin leziuni insidioase precum ruptura mezenterică, ischemia și perforația intestinală.
Peritonita terțiară rezultă dintr-o infecție intraabdominală persistentă sau recurentă, apărută după un tratament aparent corect al unei peritonite primare sau secundare.
Factorii de risc includ vârsta înaintată, fumatul, nivelul scăzut de educație, diabetul, depresia, funcția renală redusă și nivelul scăzut al albuminei serice.
Care sunt simptomele peritonitei și cum poate fi diagnosticată
Principalul simptom al peritonitei estedurerea abdominală, localizată de obicei în zona organului afectat. Alte manifestări frecvente sunt anorexia, greața și vărsăturile, iar temperatura corporală depășește de regulă 38 de grade. Pacienții pot prezenta tahicardie, puls intens și valori crescute ale tensiunii arteriale. La copii, semnele care pot fi alarmante sunt refuzul total al alimentației, febra și durerile abdominale, situații în care consultul chirurgical trebuie realizat urgent.
Diagnosticul este stabilit de medicul chirurg pe baza examenului clinic, istoricului pacientului și examinării fizice. Investigațiile suplimentare includ analize de sânge, care pot evidenția leucocitoză peste 11.000 celule/ml, sumarul de urină pentru excluderea infecțiilor urinare, precum și investigații imagistice precum radiografie abdominală fără substanță de contrast, ecografie abdominală și tomografie computerizată.
Tratamentul peritonitei severe este complex și presupune o abordare multidisciplinară. Intervenția chirurgicală are ca scop eliminarea sursei de contaminare, reducerea încărcăturii bacteriene și prevenirea sepsisului persistent sau recurent. Procedura presupune aspirarea lichidelor din cavitatea abdominală, rezecția sau îndepărtarea organelor perforate și lavajul minuțios al cavității pentru îndepărtarea resturilor și a materiei purulente, reducând astfel riscul de reacumulare a infecției și complicații severe.
Prin urmare, mulți pașienți nu știu ce este peritonita, aceasta fiind o inflamație care poate duce chiar la deces.
Sursa: https://www.bzi.ro/ce-este-peritonita-afla-care-sunt-cauzele-care-duc-la-aceasta-afectiune-5429870