În crematoriul din orașul Petit-Quevilly, lângă Rouen, se ascunde un sistem aproape unic în Franța. Căldura emisă în timpul incinerării trupurilor celor dragi este reutilizată direct în rețeaua de termoficare urbană, destinată încălzirii locuințelor și echipamentelor municipale din zonă, scriepresa franceză.
„Am vrut ca energia folosită pentru funcționarea clădirii să nu fie irosită”, explică primarul localității, Charlotte Goujon. Acest sistem este deja răspândit în numeroasele uzine de pe malul Senei, dar este rar întâlnit într-un crematoriu.
După mai bine de cinci ani de funcționare, căldura provenită de la crematoriu permite încălzirea a aproximativ o sută de locuințe.
Proiectul crematoriului din Petit-Quevilly a prins contur în 2018, când cel din Rouen ajunsese la saturație.„Timpul de așteptare putea ajunge până la 21 de zile”, își amintește Christophe Aubin, actualul director al ambelor unități.
O situație insuportabilă pentru familii, inclusiv pentru cea a primăriței.„Când a murit bunicul meu, a trebuit să așteptăm 15 zile”, spune Charlotte Goujon. „A trebuit să mergem până în departamentul Eure.”
Pe fondul creșterii continue a numărului de incinerări în Franța, metropola Rouen a decis să construiască un nou crematoriu pe malul stâng al Senei, într-o zonă de activități din Petit-Quevilly.
„Multe colectivități deleagă construcția acestor infrastructuri. Noi am vrut să o păstrăm în gestiune proprie pentru a rămâne independenți și pentru a implementa demersuri de mediu”, explică Gwenaëlle Salaün, inginer teritorial în cadrul metropolei.
Clădirea beneficiază de o izolație termică optimă.„Nu avem curenți de aer și avem nevoie de foarte puțină încălzire”, se bucură aceasta. Însă echipa a dorit să meargă și mai departe.
„Ne-am dorit ca energia care se pierdea în natură să poată fi recuperată” , explică Gwenaëlle Salaün.
O rețea de conducte de 20 de km
O rețea de conducte de aproximativ 20 de kilometri furnizează căldură clădirilor din localitate încă din 1974, folosind energia produsă de uzina de incinerare a deșeurilor. Metropola a propus conectarea crematoriului la această rețea pentru a-i spori capacitatea.
Dar două crematorii din Franța dispuneau atunci de un sistem de recuperare a căldurii — și chiar și acelea încălzeau doar alte încăperi din aceeași clădire.„A trebuit să explicăm funcționarea acestui sistem locuitorilor și factorilor politici… Unii ne spuneau să nu o facem.”
Cum funcționează
În sala de incinerare, inaccesibilă publicului, echipamentele permit realizarea a până la nouă incinerări pe zi. „Este nevoie de aproximativ 90 de minute, la o temperatură cuprinsă între 790 și 900 de grade” , explică Christophe Aubin.
Dar, spre deosebire de ceea ce arată adesea serialele americane, aici nu există flăcări care să ardă direct sicriul.„Aparatele se încălzesc, iar odată ce sicriul este introdus, gazul se oprește automat, iar căldura este difuzată prin cărămizi refractare”, detaliază directorul. Cenușa este apoi colectată, pusă într-o urnă și înmânată familiei.
Acest proces, strict reglementat, presupune și tratarea fumurilor rezultate din incinerare.
„Ele trec prin mari filtre de cărbune, similare celor ale unei hote de bucătărie”, explică Aubin. Ca în toate crematoriile, fumul trebuie apoi răcit înainte de a fi evacuat sub formă de vapori de apă.
La Petit-Quevilly însă, în această etapă, căldura emisă de sistemul de răcire — comparabil cu cel din spatele frigiderului — este injectată în rețeaua de termoficare a orașului. „Ideea este să recuperăm o parte din căldura produsă de arderea gazului, în loc să o pierdem”, precizează Christian Longuemare, responsabilul serviciului de termoficare al metropolei Rouen.
Acest sistem de schimb de căldură a necesitat o investiție de aproximativ 100.000 de euro din partea colectivității.
El permite încălzirea întregului crematoriu — unde energia reprezintă una dintre principalele cheltuieli — precum și echivalentul a circa o sută de locuințe din cartier. În total, câteva mii de persoane sunt racordate la această rețea de termoficare.