Pentru mulți dintre noi, iarna este asociată cu sărbători, familie și momente de apropiere. Totuși, cercetările arată că, lunile de iarnă reprezintă o perioadă cu risc crescut, pentru apariția sau agravarea simptomelor depresive. Depresia sezonieră, cunoscută sub numele de ”tulburare afectivă sezonieră”, este o formă de depresie, recunoscută clinic și documentată extensiv în literatura științifică.
Cât de frecventă este depresia sezonieră?
Conform National Institute of Mental Health (NIMH, SUA), aproximativ 5% dintre adulții din Statele Unite suferă anual de depresie sezonieră, iar simptomele durează, în medie, între 4 și 5 luni pe an. În plus, NIMH arată că, formele mai ușoare, subclinice, afectează un procent semnificativ mai mare din populație
Date similare sunt raportate în Europa. NHS (National Health Service, Marea Britanie) estimează că între 2% și 3% din populația Marii Britanii suferă de tulburare afectivă sezonieră , iar alte 10–15% prezintă așa-numitul „winter blues”, o formă mai ușoară de depresie, specifică sezonului rece.
Un studiu publicat în The Lancet Psychiatry arată că, prevalența depresiei sezoniere crește odată cu latitudinea geografică, fiind mai ridicată în regiunile cu ierni lungi și puțină lumină naturală
Rolul luminii și al biologiei creierului
Mecanismele biologice ale depresiei sezoniere sunt bine documentate. Cercetările arată că reducerea expunerii la lumină naturală influențează direct: secreția de melatonină (hormonul somnului) și nivelul de serotonină (neurotransmițător esențial pentru reglarea dispoziției).
Un studiu publicat în Journal of Affective Disorders (Lam et al., 2006) demonstrează că persoanele cu tulburare afectivă sezonieră au o sensibilitate crescută la variațiile de limină, aspect ce conduce la dezechilibre neurochimice, responsabile de simptomele depresive
De ce sărbătorile de iarnă agravează simptomele?
Pe lângă factorii biologici, perioada sărbătorilor adaugă o componentă psihosocială importantă. Conform unui sondaj realizat de Mental Health Foundation (UK), peste 40% dintre adulți declară că perioada Crăciunului este stresantă, nu relaxantă. Principalele motive menționate sunt presiunea financiară, așteptările familiale și sentimentul de singurătate
Un raport al Samaritans UK arată că, apelurile către liniile de suport emoțional cresc semnificativ, în perioada decembrie–ianuarie, în special din partea persoanelor care se confruntă cu pierderi recente, izolare socială sau dificultăți financiare
Singurătatea – un factor de risc major
Conform Eurostat, aproximativ 13,4% dintre adulții din Uniunea Europeană trăiesc singuri, iar procentul este în creștere, mai ales în mediul urban.
Un studiu publicat în Journal of Epidemiology & Community Health arată că, singurătatea este asociată cu un risc crescut de depresie cu până la 50–60%, iar efectul este mai pronunțat în perioadele considerate „sociale”, cum sunt sărbătorile.
Alcoolul și depresia de sărbători
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că, consumul de alcool crește semnificativ în perioada sărbătorilor, iar alcoolul este un factor agravant pentru depresie și anxietate. OMS subliniază că alcoolul este un depresogen al sistemului nervos central, intensificand simptomele depresive, în special la persoanele vulnerabile.
Ce spun studiile despre prevenție și tratament?
Printre metodele cu eficiență dovedită se numără:
Ghidurile clinice europene recomandă intervenția specializată, atunci când simptomele persistă mai mult de două săptămâni și afectează funcționarea zilnică
O problemă reală, nu un „moft de sezon”
Datele științifice arată că, depresia sezonieră și depresia asociată sărbătorilor de iarnă nu sunt stări trecătoare sau exagerări emoționale. Ele sunt tulburari psihoafective , avand cauze biologice și psihosociale cunoscute.
Într-o perioadă, în care discursul public promovează aproape exclusiv ideea de bucurie și celebrare, este esențial să existe și spațiu, pentru realitatea mai puțin vizibilă. Conștientizarea, informarea corectă și accesul la sprijin, fac diferența între o iarnă trăită în izolare și una în care oamenii se simt înțeleși și susținuți.
Când „ar trebui să fim bine” devine o povară
Unul dintre cele mai puțin discutate aspecte ale depresiei de sărbători este presiunea invizibilă a fericirii. În această perioadă, mesajul predominant este clar: Crăciunul trebuie să fie frumos, liniștit, plin de armonie. Pentru cei care nu se regăsesc în această stare, diferența dintre „cum ar trebui să fie” și „cum este”, de fapt, devine apăsătoare.
Unele persoane ajung să își minimalizeze propriile trăiri, spunându-și că „nu au motive să fie tritte” sau că „alții o duc mai rău”. Din perspectivă psihologică, această invalidare a emoțiilor nu face decât să adâncească starea de disconfort. Tristețea ignorată nu dispare, ci se transformă adesea în iritabilitate, retragere sau oboseală emoțională.
Sărbătorile sunt și un timp al bilanțului interior. Finalul de an aduce, inevitabil, comparații cu așteptările avute la începutul anului: ce am reușit, ce am pierdut, ce nu s-a întâmplat. Pentru unii, aceste reflecții sunt constructive; pentru alții, ele pot reactiva sentimentul de eșec sau lipsă de sens. Atunci când acest proces se suprapune peste o vulnerabilitate emoțională deja existentă, riscul de depresie crește.
Există și persoane, care se simt obligate să participe la ritualuri sociale, pentru a nu dezamăgi, deși interiorul lor cere liniște și retragere. A forța prezența, zâmbetul sau buna dispoziție poate consuma resurse psihice importante. În realitate, sănătatea emoțională nu presupune respectarea tuturor tradițiilor, ci capacitatea de a recunoaște limitele proprii.
Un mesaj important, adesea uitat, este acela că sărbătorile nu sunt un test al fericirii personale. Ele nu definesc valoarea unei vieți, a unei relații sau a unei persoane. A traversa această perioadă cu mai puțină energie sau cu o stare de melancolie, nu este un semn de slăbiciune, ci o reacție umană la un context emoțional complex.
Poate că, una dintre cele mai sănătoase atitudini este acceptarea faptului că, iarna nu aduce aceleași emoții pentru toată lumea. A lăsa loc pentru autenticitate, pentru tăcere, poate transforma această perioadă, dintr-una apăsătoare, într-una mai blândă. Iar, uneori, cel mai potrivit cadou de sărbători nu este bucuria forțată, ci permisiunea de a fi exact așa cum suntem.
În loc de concluzie
Depresia sezonieră și stările depressive, asociate sărbătorilor de iarnă, nu sunt un semn de vulnerabilitate, ci o reacție firească la un cumul de factori biologici, emoționali și sociali. Dincolo de luminițe, tradiții și mesaje optimiste, iarna poate aduce cu sine o sensibilitate crescută, pe care nu toți o recunosc și nu toți o pot gestiona singuri.
Înțelegerea acestui fenomen, este un prim pas important. Atunci când privim depresia sezonieră ca pe o realitate documentată științific și nu ca pe o stare „trecătoare”, se creează spațiu pentru empatie, sprijin și prevenție. Uneori, cel mai valoros lucru pe care îl putem oferi celor din jur nu este un sfat sau o soluție rapidă, ci disponibilitatea de a asculta, fără a judeca.
Sărbătorile nu ar trebui să devină un test al fericirii și nici o competiție a reușitelor personale. Ele pot fi, în schimb, un prilej de a ne uita mai atent la noi și la ceilalți, de a accepta că fiecare traversează această perioadă în felul său. Iar atunci când tristețea persistă și începe să afecteze viața de zi cu zi, apelul la ajutor specializat nu este un eșec, ci un act de grijă, față de propria sănătate mintală.
Poate că, în final, adevărata lumină a sărbătorilor nu stă în decoruri sau ritualuri, ci în capacitatea de a recunoaște fragilitatea umană și de a răspunde la ea, cu mai multă înțelegere și compasiune.
Magnusson, A., & Boivin, D. (2003). Seasonal affective disorder: An overview. The Lancet, 352(9137), 1369–1374.
Lam, R. W., Levitt, A. J., Levitan, R. D., Enns, M. W., Morehouse, R., Michalak, E. E., & Tam, E. M. (2006). The can-SAD study: A randomized controlled trial of the effectiveness of light therapy and fluoxetine in patients with winter seasonal affective disorder. American Journal of Psychiatry, 163(5), 805–812.
Golden, R. N., Gaynes, B. N., Ekstrom, R. D., Hamer, R. M., Jacobsen, F. M., Suppes, T., Wisner, K. L., & Nemeroff, C. B. (2005). The efficacy of light therapy in the treatment of mood disorders: A review and meta-analysis. American Journal of Psychiatry, 162(4), 656–662.
Rosenthal, N. E., Sack, D. A., Gillin, J. C., Lewy, A. J., Goodwin, F. K., Davenport, Y., Mueller, P. S., Newsome, D. A., & Wehr, T. A. (1984). Seasonal affective disorder: A description of the syndrome and preliminary findings with light therapy. Archives of General Psychiatry, 41(1), 72–80.
Cacioppo, J. T., & Hawkley, L. C. (2009). Perceived social isolation and cognition. Trends in Cognitive Sciences, 13(10), 447–454.
Cacioppo, J. T., Hughes, M. E., Waite, L. J., Hawkley, L. C., & Thisted, R. A. (2006). Loneliness as a specific risk factor for depressive symptoms. Psychology and Aging, 21(1), 140–151.
World Health Organization. (2014). Preventing suicide: A global imperative. Geneva: WHO Press.
Beck, A. T., Rush, A. J., Shaw, B. F., & Emery, G. (1979). Cognitive Therapy of Depression. New York: Guilford Press.
American Psychiatric Association. (2022). DSM-5-TR: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed., text rev.). Washington, DC: APA Publishing.
Sursa: https://www.bzi.ro/depresia-sezoniera-si-sarbatorile-de-iarna-5426570