„Eu nu comentez hotărârile judecătorești care au un caracter definitiv. Ceea ce putem să facem însă este să tragem anumite concluzii și să conturăm anumite perspective, plecând de la realitatea juridică pe care aceste hotărâri judecătorești o conturează. În Ministerul Justiției am reușit activitatea de cooperare judiciară pentru a-l aduce pe domnul Costea în țară” , a declarat ministrul pentruDigi24.
El a susținut totodată că„Ministerul Justiției a acționat imediat după ce această decizie a apărut” și că a întocmit un proiect de lege, transmis apoi Guvernului și care în momentul de față este în Parlament pentru„a corecta această insuficiență legislativă”.
„A fost exercitată o cale extraordinară de atac a recursului în casație, care poate viza hotărâri definitive. Această cale extraordinară de atac nu prevedea, până la decizia Curții Constituționale 50 din 2025, posibilitatea ca și inculpatul să se plângă de faptul că în mod greșit nu i s-a încetat procesul penal pentru că intervenise prescripția. Putea doar segmentul public, adică Ministerul Public” , a mai spus ministrul.
El a adăugat:„Nu le comentez substanța, pentru că nu o cunosc. Este o hotărâre a unei instanțe de judecată”.
Întrebat dacă ar putea fi o coincidență faptul că această decizie a venit în contextul scandalului legat de pensiile speciale, Radu Marinescu a spus că el consideră că„nu există niciun fel de legătură între aceste două coordonate” .
„Aceste concluzii sunt următoarele: trebuie să aplicăm legea cu responsabilitate; trebuie să fim foarte atenți la modul în care soluționăm un contencios juridic, mai ales unul care este sensibil; trebuie să avem grijă atunci când legiferăm pentru a evita eventuale ipoteze de neconstituționalitate care pot să apară la foarte mult timp după ce legea a fost adoptată” , a mai spus ministrul.
Ce se întâmplă cu prejudiciile din aceste dosare
„Au fost emise acte normative de multe ori sub impulsul unor evaluări de moment, poate cu o anumită pripă. Au fost declarate neconstituționale după un anumit interval de timp. Toate aceste lucruri ne-au adus într-o situație regretabilă” , a mai declarat Marinescu.
Întrebat ce se întâmplă cu prejudiciile din aceste dosare, care, potrivit deciziei ÎCCJ, trebuie recuperate, și dacă a recuperat statul bani de la inculpați, ministrul a spus:„Legea trebuie aplicată cu fermitate și în mod corect și obiectiv, indiferent de context. Dacă legea impune să se recupereze aceste prejudicii, ele trebuie categoric să fie recuperate. (…) Rămâne această chestiune care este în responsabilitatea statului român. Să recuperăm prejudiciile nu ține de resortul Ministerului Justiției, dar sunt convins că cei care realizează demersurile pentru punerea în aplicare a hotărârii judecătorești au făcut și fac acest lucru”.
Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană și fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu au fost eliberați din închisoare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție le-a admis recursurile în casație.
Decizia a fost luată după recursul în casație formulat de Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanțe, și de Ionuț Mircea Costea, fost președinte al Eximbank. Cei doi au contestat condamnările definitive din 2023 în dosarul „Mită la CFR”, unde compania austriacă Swietelsky ar fi pus la dispoziție 20 de milioane de euro pentru reabilitarea căii ferate București–Constanța.
Ionuț Costea este fostul președinte Eximbank. El a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru mită. A fost adus înapoi în România în vara acestui an, când a fost extrădat din Turcia.
În cazul fostului ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, acesta a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru săvărșirea infracțiunii de trafic de influență și 1 an și 4, însemnând sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. El a executat puțin peste 2 ani din condamnare.