În 1960, la Iași erau 130.000 de locuitori și 13 autobuze. În acel an, compania de transport public a înregistrat 2,12 milioane de călători. Orașul era mic, distanțele erau acoperite pe jos de cei mai mulți. Nu existau Zona Industrială sau cartierele-dormitor.
În 1989, transportul public din Iași a avut 120 milioane de călători. Se circula ușor prin oraș, puțini aveau mașină, oamenii mergeau din cartiere către fabrici și înapoi acasă.
În 2024, CTP Iași a avut 92 de milioane de călători, având un parc auto și de tramvaie net superior celui din 1989 din toate punctele de vedere: număr de pasageri, condiții, număr de vehicule. Cifra oficială este influențată de înregistrarea pensionarilor, care sunt contabilizați în decontarea călătoriilor de către Primărie.
În 2017, veniturile CTP au crescut de 4 ori prin subvenționarea călătoriilor pensionarilor. În fiecare zi, 40.000 de vârstnici sunt luați în calculul total al volumului de călători.Curba numărului de clienți este în ascensiune, dar sub potențialul unui oraș extrem de aglomerat. Specialiștii spun că transportul public din oraș este salvarea pentru blocajul actual, doar că trebuie să devină predictibil. Ca să devină predictibil, mașinile și traseele autobuzelor și tramvaielor trebuie separate. Dacă sunt separate, numărul călătorilor se dublează aproape imediat.
25% – rata de utilizare a transportului în comun
În anul 2024 CTP Iași a înregistrat 92 milioane de călători, față de 87 de milioane în 2023. Sunt 254.000 de călători pe zi (față de 238.000 în 2023) sau 7,7 milioane pe lună.
Sunt 127.000 de locuitori din Iași care merg zilnic dus-întors cu tramvaiul sau autobuzul. E o creștere de 5,7%. La o populație de 316.000 de locuitori, cât raportează statistica doar în municipiu, 40,25% dintre ieșeni sunt clienți CTP.
Dacă se refac calculele pentru populația menționată de Eurostat ca fiind din Zona Metropolitană Iași în 2019 – 507.100 locuitori, atunci cifra arată mai bine imaginea reală a unui oraș blocat: sunt doar 25% dintre ieșeni care folosesc zilnic transportul în comun.
Înainte de ‘ străzile erau pentru transport public
Jucându-se cu cifrele, primarul Mihai Chirica a declarat, triumfalist, că asistăm la o creștere cu 31,4% a numărului de călători față de 2022 (când s-au înregistrat 70 de milioane). Ce nu a menționat este faptul că a comparat un an normal cu un an de pandemie, când numărul pasagerilor a fost mai scăzut decât de obicei.
O comparație potrivită ar fi cu perioada de dinainte de 1990, când în oraș mijloacele de transport mergeau cu viteză și numărul mașinilor din trafic era mult mai scăzut. E o imagine mai fidelă care poate arăta care ar fi efectele realizării de benzi unice pe mai multe străzi din oraș.
În 1989, numărul pasagerilor transportați zilnic era de 322.000 (10 milioane pe lună, 120 de milioane pe an). Populația era de 330.000, deci 48,5 dintre ieșeni mergeau cu transport public. Aproape dublu față de procentul actual – 45.4% pentru populația zonei metropolitane sau aproape 73% din populația oficială a municipiului.
CTP culege efectiv 1,37 lei/zi de la fiecare ieșean
Din totalul călătoriilor înregistrate oficial, o treime sunt subvenționate de bugetul local. Din 254.000 de călători/zi, 40.000 sunt pensionari și 40.000 sunt elevi. Nu există statistici reale, dar aceste cifre sunt luate în calculul călătoriilor. Plătitorii sunt 174.000, adică 700.000 de lei/zi (la 4 lei biletul). Dar suma e mai mică pentru că o parte au abonamente cu discount.
CTP încasează lunar, strict din vânzările directe, circa 3 milioane de euro. Suma e foarte mică, raportată la 500.000 de locuitori, cu tot cu Zona Metropolitană. Revin 6 euro/lună cheltuiți cu transportul de un ieșean în medie, adică 1,37 lei/zi (fără weekend-uri).Cifra de afaceri de anul trecut a fost de 4,3 milioane de euro/lună, însumând și subvențiile. Venitul mediu de la fiecare ieșean ar fi pentru CTP de 2 lei/zi. Suma e mică. Banii de transport se duc în taxiuri, Bolt și mașini personale.
Surse: lui Mihai Chirica îi este frică să ia decizia
„Realizarea axelor de transport cu bandă unică, creșterea vitezei de deplasare și predictibilitatea frecvenței are efecte imediate. Numărul pasagerilor se poate dubla, scade uzura vehiculelor, scade stresul conducătorilor auto, scade inclusiv necesarul de mijloace de transport și de forță de lucru” , a spus Eduard Boz, directorul Asociației Metropolitane de Transport Public Iași (AMTPI).
Dublarea sau triplarea călătorilor plătitori odată cu îmbunătățirea vitezei este susținută de mai mulți funcționari din Primărie, care i-au cerut primarului Mihai Chirica să decidă realizarea benzilor unice. Surse din Primărie spun că acesta se teme de efectele imediate asupra traficului.
În cazul unui număr de călători dublat prin implementarea benzilor unice, suplimentat cu anularea gratuităților pentru pensionari (există propunerea de a li se acorda 30 de bilete lunar, în locul liberului actual), potențialul de călători ar crește zilnic de la 254.000 la aproximativ 500.000 (250.000 de ieșeni ar merge zilnic câte două călătorii).
Veniturile s-ar dubla prin benzile unice
Dacă doar jumătate dintre elevi (20.000, adică 40.000 de călătorii/zi) ar folosi zilnic CTP, ar rezulta un număr de 460.000 de călătorii zilnice sau încasări de 1,84 milioane de lei pe zi. Dacă excludem weekend-urile, se încasează 8 milioane de euro/lună, de două ori mai mult decât în prezent.Suma reală ar fi un pic mai mică, pentru că o parte din călătorii ar fi cu abonamente, care au reduceri. Dar numărul de călători/zi ar crește de la 127.000 la 230.000.Pentru 2024, CTP Iași a avut o cifră de afaceri de 259 de milioane de lei, cu un profit de aproape 3 milioane de lei la 1.247 de angajați.
Cu un an înainte, cifra de afaceri a fost de 216 milioane de lei, cu profit de 1,4 milioane de lei și 1.228 de angajați.
Cu benzi unice, la încasări zilnice de 1,84 de milioane de lei, veniturile anuale, la 365 de zile, pot fi de 671 de milioane de lei.
Linia de la CUG: s-au câștigat 20 de minute
Pentru a putea avea predictibilitate în programul mijloacelor de transport în comun și pentru ca oamenii să fie convinși să meargă cu autobuzul sau tramvaiul, știind că nu au mult de așteptat și acesta vine la secundă, este necesar ca acestea să aibă propriile benzi în oraș.
Un exemplu bun este Nicolina.„Înainte un tramvai mergea în 40 de minute pe ruta Tehnopolis – Podu Roș. Acum e nevoie de 20 de minute cu tot cu opriri în stații. Asta înseamnă că pot asigura o frecvență de 10 minute cu mai puține tramvaie, înseamnă că oamenii sunt siguri, când pierd un tramvai, că în câteva minute vine altul. Când ies de pe banda unică, predictibilitatea s-a dus, autobuzul stă exact ca celelalte mașini” , a explicat Eduard Boz.
Autobuzele ar face aceeași distanță în jumătate din timp
Exemplu concret de cum se dublează numărul de călători: acum un autobuz merge pe o rută Bucium – Canta în mai mult de o oră. Implementarea unei benzi unice ar face ca autobuzul să facă aceeași distanță în 30 de minute. Dacă în intervalele orare de vârf (7-10 și 15-19) făcea până acum 6 sau 7 curse, după implementarea benzilor ar putea face 12 sau 13 curse. În loc de o oră, o cursă ar dura doar 30 de minute.
În loc de 50, ar transporta în același interval 100 de călători, având și cheltuieli mai mici și uzură mai scăzută.
Cele patru axe din oraș necesită investiții, dar s-au pierdut 30 de ani
Traseul benzilor unice poate fi pe axa Lunca Cetățuii – Breazu (16 km), dar presupune realizarea unor investiții. Segmentele Capăt Cug – Lunca Cetățuii și Agronomie – Breazu au doar o bandă pe sens, este necesară a doua.
În cazul segmentului de la Lunca Cetățuii, Consiliul Județean și-a asumat realizarea unei a doua benzi pe sens, dar proiectul nu s-a mișcat de 4 ani. La Agronomie e treaba Primăriei. Între Podu Roș și Agronomie, pe tot traseul, există cel puțin două benzi pe sens.
Un al doilea traseu este Bucium (Vultur – unde se termină dealul) – Valea Lupului (Antibiotice). Traseul are deja cel puțin două benzi pe sens și o bandă unică realizată pe Nicolae Iorga. Nu sunt necesare investiții suplimentare.
Există numeroase descărcări către zona centrală, nu este necesară utilizarea Păcurariului, sugrumat de la AMRS spre Casa Studenților.
Un al treilea traseu este Tomești – Podu Roș, trecând prin Zona Industrială. Pentru Blocuri Tomești – Coca Cola este necesară o investiție într-o bandă suplimentară pe sens, care poate fi realizată de Primărie, în colaborare cu Drumurile Naționale.
„Pe Zona Industrială mai există un avantaj mare: monitorizarea proiectelor europene s-a încheiat, banda unică poate fi obținută prin asfaltarea liniilor de tramvai” , a precizat un angajat din cadrul CTP Iași.
Un alt segment aglomerat în ultima perioadă este CET – Anastasie Panu, prin Tudor Vladimirescu și Elena Doamna. Există pe tot traseul două benzi, poate fi amenajată bandă unică pe una dintre ele.
Studiu: ieșenii consideră transportul principala problemă
Conform City Index, un raport al Institutului pentru Orașe Vizionare, un ONG din București, ieșenii care călătoresc cu mijloacele de transport în comun petrec peste 9 zile pe an în mijloace de transport. Acestea stau în trafic precum celelalte mașini, din cauza lipsei benzilor unice prioritare.
Aproape toți locuitorii din zona periurbană menționează condițiile nefavorabile și stresante de trafic ca fiind cea mai mare provocare pe care o au zilnic.