România intră pe harta europeană a tehnologiilor avansate printr-o investiție de aproximativ 50 de milioane de euro pentru construirea primei fabrici de inteligență artificială din țară, finanțată din fonduri europene. Proiectul, coordonat de Institutul de Tehnologie și Comunicații (ITC) și Universitatea Politehnică din București, va fi un hub național pentru procesarea datelor publice și private, oferind acces la resurse digitale companiilor și instituțiilor care nu dispun de tehnologie performantă.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat sâmbătă, la Antena 3 CNN, că România a reușit să obțină o finanțare de circa 50 de milioane de euro pentru construirea primei fabrici de inteligență artificială din țară.
„Sunt autorul unui demers foarte important pentru țara noastră: România a reușit să obțină o finanțare de aproximativ 50 de milioane de euro pentru construcția primei fabrici de inteligență artificială din țară – un program european. Deși România a încercat în repetate rânduri să aplice pentru această finanțare, până acum nu a reușit. Am coordonat grupul de lucru care a aplicat pentru a accesa acești bani”, a declarat eurodeputatul.
Negrescu a explicat că proiectul va fi coordonat de Institutul de Tehnologie și Comunicații și Universitatea Politehnică din București, în colaborare cu parteneri publici și privați.
„Este prima oară când România are o investiție publică într-o fabrică dedicată inteligenței artificiale. Ținta noastră este dublă: pe de o parte, să dezvoltăm infrastructura tehnologică necesară, iar pe de altă parte, să ne asigurăm că această transformare este controlată public, transparent și în interesul cetățenilor”, a completat el.
De la procesarea datelor publice, la sprijin pentru IMM-uriNoua fabrică de inteligență artificială va avea capacitatea de a procesa date publice și private la nivel național, oferind soluții digitale administrației, companiilor și mediului academic.
„Ministerul Finanțelor ar putea încărca datele în sistem, pentru a fi procesate împreună cu specialiști din sectorul public și privat, generând soluții pentru o colectare mai eficientă. Totodată, o companie privată mică, care nu își permite un calculator de mare viteză, ar putea folosi acest sistem pentru a analiza propria bază de date și a dezvolta strategii mai bune de creștere”, a explicat Negrescu.
El a precizat că investiția vine într-un context în care România se confruntă cu costuri ridicate la energie și o capacitate limitată de a atrage investiții private în tehnologie de vârf:
„Această tehnologie este extrem de costisitoare – atât pentru achiziționarea calculatoarelor de mare performanță, cât și pentru bazele de date. Din nefericire, companiile din România nu au această capacitate. Singura soluție este atragerea banilor europeni.”
Reglementarea AI și formarea profesională – priorități majoreNegrescu a atras atenția că România trebuie să se implice activ în definirea modului în care inteligența artificială este folosită, mai ales în contextul reglementărilor europene.
„Trebuie să înțelegem fenomenul: care este impactul generat de inteligența artificială și cum ne putem asigura că statele și guvernele controlează tot ceea ce înseamnă procesul de difuzare și acces la inteligența artificială. Mă refer aici la accesul pentru minori, la integrarea AI în zona profesională, la folosirea datelor noastre cu caracter personal și la modul în care administrațiile vor integra această tehnologie pentru a deveni mai eficiente”, a explicat europarlamentarul.
El a adăugat că succesul tehnologiei depinde de educația digitală și formarea continuă a profesioniștilor:
„M-aș asigura că inteligența artificială este folosită adecvat, profesioniștii investind în formare profesională – atât pentru cei mici, cât și pentru profesori, angajați și funcționarii publici – în așa fel încât această tehnologie să fie integrată eficient, cu scopul de a face bine.”
Următoarea etapă: România vizează proiectul european Gigafactory Est
Pe termen mediu, România ar putea participa la Gigafactory Est, o inițiativă europeană de peste 1 miliard de euro pentru dezvoltarea industriei digitale și energetice în regiunea Mării Negre.
„Avem deja un proiect dedicat regiunii Mării Negre, la care contribui și eu. Este esențial ca România să nu rateze aceste oportunități de finanțare, pentru că, dacă pierdem aceste momente, lumea se mișcă înainte, iar recuperarea ne va costa extrem de mult – bani care ar urma să vină din bugetul de stat. Știm cu toții că, din nefericire, nu avem resursele necesare”, a mai spus Negrescu.