Administraţia Trump testează din nou răbdarea transatlantică, transmiţând discret mai multor capitale europene un avertisment privind planul său iminent de a reduce, într-o măsură modestă, efectivele americane din Europa de Est luna viitoare – o mişcare care deja provoacă reacţii critice în Congresul SUA şi ridică noi semne de întrebare legate de angajamentul pe termen lung al Washingtonului faţă de flancul estic al NATO. comentează Kyiv Post.
În timp ce indignarea creşte în legătură cu planificata retragere a unei brigăzi americane rotaţionale din România, mai multe surse au declarat pentru Kyiv Post că această ajustare este doar primul pas.
Oficiali ai administraţiei au transmis aliaţilor că reducerile din România reprezintă doar faza întâi, urmând ca alte reduceri în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia să aibă loc chiar de la jumătatea lunii decembrie – un calendar care ridică semne de întrebare printre diplomaţii NATO, preocupaţi să evalueze ce înseamnă aceasta pentru capacitatea de descurajare de pe cea mai expusă frontieră a alianţei, nptează sursa citată.
Doi oficiali occidentali familiarizaţi cu discuţiile dintre SUA şi partenerii europeni au declarat că Pentagonul ia în considerare o reducere moderată a forţelor, parţial pentru că armatele europene terestre sunt acum considerate mai bine pregătite decât în anii precedenţi, ceea ce face ca o recalibrare limitată a prezenţei americane să fie „adecvată”.
Oficialii, care au vorbit sub protecţia anonimatului din cauza sensibilităţii comunicărilor diplomatice, au spus că aliaţii au fost informaţi să se aştepte la „probabilitatea” a noi ajustări anul viitor, odată cu încheierea actualelor dislocări rotaţionale. Un document diplomatic american a descris reducerile planificate din România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia drept „marginale”.