Spune lumea că sforarul bărbos A lu’ Preutu, șeful interimar de la palatul din centru pus acolo în campanie pe spezele amicului nea Mihăiță, tot spune apropiaților și pe unde mai apucă și el că s-ar fi decis să candideze la concursul de șef al Hoperetei ieșene. Știți voi: concursul acela cu năbădăi, care a fost anulat după ce inițial candidatura colegului și amic tenor Merfeșanu a fost respinsă recent pe motiv de dosar făcut cu picioarele.
Care să fie oare chichirezul aicea, stimați iubitori ai artelor lirice? Unele guri rele șușotesc că, după eșecul recent, amicul Merfeșanu s-ar fi săturat de sfori și curmeie trase politic și ar vrea să nu se mai bage la o nouă candidatură. În acest caz, cum să lase tripleta asta de amici locul pentru alți sforari, alte tabere politice etc.? Așa că s-ar fi decis să intre el în joc, bărbosu, iar pe Merfeșanu să-l ungă apoi manager muzical, pe al treilea tenor să-l țină tot aproape, în strunga de oi, apoi gata, joc închis: totul e controlat de ei acolo.
Dar nu e numai socoteala asta, dragilor, ci mai sunt, zice-se, și unele despre bani și alte interese pecuniare babane. Ia’n muiați domniile voastre deștiul pe limbă și dați foaia mai departe, la pulsulețul ce vine, ca să vedeți ce și cum!
Care-i miza și sfârâiala, de fapt?
Cunoscătorii într-ale artelor lirice ornate cu marafeți din belșug pe toate părțile și canaturile zic că aicea socoteala e mai amplă decât pare la prima vedere: dragul de cântat și alte celea. Așadar, iacătă de ce îi convine amicului lui nea Mihăiță să plece fără regrete de la palat!
Miza cea mare este sediul viitor al Hoperei, care va fi în Copou, la bulivar, în curtea liberă a Rajacului. Dar nu licitația în sine pentru sediu, una foarte mare, de circa 80-90 meleoane de iepuroi, din ce se aude la prima strigare, că aicea va fi afacerea ministerului de resort, tot șmenul la București, așadar. Ci este vorba de ce va urma: o grămadă de licitații mai mici pentru amenajări specifice, dotări și alte celea, plus organizări ulterioare de evenimente chiar pe Copou și câte și mai câte. Cum să ratezi așa ceva, doar ca să rămâi la o așa mică dregătorie cu bani puțini cum e palatul: haideți să fim serioși!
Iar socotala mai departe e să pui la palat un personagiu executant, ca la ateneu, și iaca, tu controlezi tot ce e cultură în târg și, muult mai important, tot ce înseamnă mălai&cașcaval pentru astea. Deloc puțin, și greu de controlat și evaluat după.
Ei, ce ziceți: face au ba personagiul o afacere bună, dacă-i iese?
Bun, acuma, ca să fim exacți până la capăt, astea toate-s socotelile făcute la un șpriț de seară (sau mai multe, în fine) cu trupa liberală a lui nea Mihăiță, și cu jupânul în capul mesei. Doar că, din ce știm, trupa asta politică mai are trecere la București cam cât mai avem noi negru supt unghe după ce le tăiem și le frecăm cu periuța, la băița de duminică seară. Asta, așa, ca să știm la ce scenarii să ne așteptăm, și noi și mai ales ei, mno!
**** PONT ****
Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristică a realităţilor ieşene şi naţionale, realităţi care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale ediţiei noastre. Orice asemănare cu oameni şi fapte din viaţa reală poate fi, aşadar, pur întâmplătoare.