Cătălin Maxim, apicultor cu experiență de peste 15 ani, susține că, în acest an, a fost martorul unei situații care l-a uluit și l-a determinat să facă cercetări personale, care l-au condus la o descoperire incredibilă. Apicultorul este specializat în acest domeniu și membru BioNEst Cluster, informat referitor la tot ceea ce se întâmplă în apicultură la nivel local, dar și global. Situația descoperită de apicultor, la Iași, a fost semnalată și de alți colegi din domeniu din toată țara.
„Noi închidem anul apicol în august, deci vorbim la timpul trecut despre 2025 și deja avem speranțe pentru anul următor. Deci,anul 2025 a fost un an foarte prost . S-au întâmplat mai multe coincidențe nefericite, ca să spun așa. După cum știm din alte discuții, culesul începe la rapiță. La noi în zonă, pe timpul culesului la rapiță a fost frig, a și plouat, iar culesul a fost foarte slab. Apoi am așteptat culesul la salcâm, iar aici s-a întâmplat ceva cu totul și cu totul neobișnuit, în sensul că salcâmul nu a înflorit. Nu vorbim de faptul că ar fi fost vreme proastă pentru albine, că nu ar fi secretat florile de salcâm, ci de faptul că salcâmul nu a înflorit. Eu pur și simplu am fost uimit de situația respectivă. Am întrebat toți inginerii silvici pe care îi cunosc – și sunt destul de mulți –, am început să fac săpături în arhivele apicultorilor de altă dată, pentru că erau mult mai conștiincioși ca mine, ca să nu generalizez, și care notau istoricul fiecărui an, temperaturi, înfloriri, cantități, și am găsit că, acum 50 de ani, a mai fost o situație similară în care salcâmul nu a înflorit. De obicei, se analizează situația temperaturii, că s-a produs un îngheț la nivelul mugurilor florali și așa mai departe. Eu, personal, nu agreez explicația asta, pentru că a fost, într-adevăr, mai rece, dar vorbim de minus 2, minus 3 grade, temperatură care nu e neobișnuită pentru luna aprilie. În urmă cu doi ani, la Bârnova, au fost 60 de centimetri de zăpadă în luna aprilie, iar de 25 de ani, de când sunt la Bârnova, nu am prins nicio iarnă cu zăpadă de 60 de centimetri. Deci, mi-e greu să înțeleg că 60 de centimetri de zăpadă au fost mai blânzi cu mugurii florali decât minus 2, minus cât s-a înregistrat în zona noastră și în împrejurimi”, explică apicultorul Cătălin Maxim.
Cătălin Maxim: „E un subiect pe care ar trebui să îl cercetăm cu atenție”
Apicultorul își amintește de o situație neobișnuită și la pomi.
„Desigur că și alți pomi au fost afectați anul acesta, cu daună totală la cireși, caiși, zarzări, piersici. Un lucru interesant am observat la nuci. În primăvară, eram convins că recolta va fi zero la nuci, însă am sesizat mâțișorii de la nuc. Aceștia cad, sunt strânși de pe jos. Anul acesta nu au fost acei mâțișori pe jos și mi-am spus: clar că nu o să fie nuci. Spre surpriza mea totală, nuci sunt în acest an. S-a depășit faza aia de muguri sau au fost extrem de slab dezvoltați, dar totuși ei au produs nuci. Am și în arhiva mea din pădure o fotografie cu un nuc, deci în pădure la Bucium, o nucă bine dezvoltată și, alături, un mugure floral, pe o altă creangă. Deci, așa ceva n-am văzut niciodată și nici cei pe care i-am întrebat, mi-au spus că nu au mai văzut așa ceva. Deci, se întâmplă niște lucruri la care nu avem o explicație ca să fie digerabilă pentru toată lumea. Unii acceptă explicația «a fost frig»; alții, printre care și eu, nu sunt împlinit de aceste explicații. Pe de altă parte, anul acesta a avut un regim de precipitații net superior față de anul trecut. Nu știu dacă este din cauză că – pentru că unii cârcotași, printre care mă număr și eu – s-a decis suspendarea folosirii rachetelor antigrindină. Este o legătură sau nu, nu știu, ci pur și simplu e un subiect pe care ar trebui să îl cercetăm cu atenție”, spune Cătălin Maxim.
Astfel, tot mai multe situații neobișnuite apar la Iași în diverse sectoare ale agriculturii. De această dată, apicultorii au fost martorii unei situații care s-a mai înregistrat la Iași în urmă cu 50 de ani.
Pe piața din România există suficientă miere din producție autohtonă, de toate tipurile
Apicultorul precizează faptul că anul acesta nu s-a produs miere de salcâm, însă există stocuri suficiente pe piață din anii precedenți, din toate tipurile de miere.
„Deci, la salcâm a fost zero producție; teiul a fost mult mai slab ca anul anterior; la floarea-soarelui a fost o oarecare normalitate datorită ploilor. E o diferență mare când tragem linie și vorbim despre cantități. La mine, de exemplu, în anul anterior, cu 120 de stupi, am avut o producție de 4-5 tone, o producție ok, pentru că anul anterior a fost unul foarte bun. Anul acesta abia am extras 600 de kilograme. Dacă ne gândim cât consumă familiile de albine, adică 100 de kilograme de nectar pe an, deci e foarte neplăcut. În ceea ce privește situația stocurilor disponibile pentru consumatori, aici lucrurile nu sunt, din punctul meu de vedere, grave, pentru că majoritatea covârșitoare a producătorilor au un stoc de miere de pe un an pe altul, pentru că mulți dintre noi speră ca prețurile la angro să crească, ceea ce nu se întâmplă, din păcate. Sau sperăm că o să vindem mai mult la borcan. Deci, există stocuri de miere pe piață, nu va fi o lipsă în zona asta, dar există opresiune mare pentru creșterea prețurilor , pentru că fiecare dintre noi are cheltuieli mai mari: s-au scumpit carburanții, energia electrică și lemnul. Noi fiind în zona asta a produselor departe de strictă necesitate, când vorbim de produse apicole, că și aici e o chestiune de cum e considerat produsul, nu cum e de fapt. Eu consider că ar trebui să fie în zona de strictă necesitate pentru bunăstarea unei familii, dar nu suntem acolo. Noi suntem foarte mult în urmă cu prețurile. În urmă cu 10 ani, vindeam un kilogram de miere cu 25 de lei, acum îl vindem cu 30 de lei. Dacă calculăm inflația din ultimii 10 ani, diferența o scot din buzunarul meu, de fapt”, mai spun Cătălin Maxim.