Deputatul AUR, Cristina Emanuela Dascălu, a comentat dezbaterea tot mai intensă privind evoluția salariului minim pe economie în 2026, afirmând că România se află „între plafonare și imperativul european de creștere”.
„Discuția despre salariul minim nu este doar o chestiune economică, ci un test al direcției în care merge România. Pe de o parte, premierul Ilie Bolojan susține plafonarea, invocând protejarea mediului de afaceri și menținerea echilibrului bugetar. Pe de altă parte, vicepremierul Sorin Grindeanu avertizează că ne putem confrunta cu o procedură de infringement dacă nu respectăm Directiva Europeană privind salariile minime adecvate”, a declarat Dascălu.
Deputatul AUR a subliniat că România are „cea mai mare taxare a muncii din Uniunea Europeană”, iar o eventuală creștere a salariului minim „ar pune presiune uriașă pe antreprenorii români fără a aduce beneficii reale angajaților”.
„Avem un paradox: salarii mici, dar impozite foarte mari. În loc să discutăm doar despre creșteri artificiale, ar trebui să ne concentrăm pe o reformă fiscală reală — reducerea taxării muncii, creșterea productivității și sprijinirea mediului privat. Fără aceste măsuri, orice majorare a salariului minim va rămâne o povară, nu un progres”, a mai spus Cristina Emanuela Dascălu.
Tensiunea politică: Plafonare versus Infringement
Disputa a fost tranșată public între Premierul Ilie Bolojan și Vicepremierul Sorin Grindeanu, fiecare argumentând dintr-o perspectivă diferită.
Argumentul pentru Plafonare (Ilie Bolojan): Premierul Bolojan a susținut că, la nivelul coaliției, s-a agreat ideea de a menține salariul minim la același nivel în 2026. Raționamentul său se bazează pe doi piloni principali:
1.Plafonarea salariilor din sectorul public: O creștere a salariului minim ar contraveni deciziei de plafonare a veniturilor în administrația publică, având în vedere că o parte din salarizarea bugetară este legată direct sau indirect de salariul minim.
2.Protecția antreprenorilor și a locurilor de muncă: Bolojan a avertizat că o majorare nejustificată de productivitate ar pune o presiune suplimentară nesustenabilă asupra companiilor cu marjă mică de profit, în special cele din zonele defavorizate (exemplul fabricilor de pantofi), riscând închiderea acestora și pierderea de locuri de muncă.
Argumentul pentru Creștere și Riscul de Infringement (Sorin Grindeanu): Vicepremierul Grindeanu a avertizat că România riscă o procedură de infringement european dacă nu ajustează salariul minim. Acest avertisment este fundamentat pe transpunerea în legislația națională a Directivei UE privind salariile minime adecvate. Această directivă impune statelor membre să stabilească un salariu minim care să atingă un nivel orientativ de 47-52% din câștigul salarial mediu brut (sau 60% din salariul median brut). Deși Vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a confirmat că o înghețare ar putea fi considerată o încălcare a dreptului UE, a precizat că, momentan, nu se aplică sancțiuni din cauza unui proces pe rol la Curtea Europeană de Justiție care contestă competența Uniunii pe anumite prevederi ale directivei. Cu toate acestea, imperativul de conformare rămâne o obligație asumată.
Parlamentarul AUR a concluzionat că România are nevoie de „o soluție echilibrată, care să respecte angajamentele europene, dar să nu sacrifice economia reală”.