Ministrul Economiei, Radu Miruță, s-a pronunțat împotriva voucherelor de vacanță pentru bugetari, susținând că acestea încurajează „lenea” și lipsa investițiilor în turism, ducând la creșterea prețurilor și scăderea calității serviciilor. Miruță a criticat și faptul că mulți hotelieri s-au bazat pe vouchere fără a îmbunătăți infrastructura.
În plus, Miruță l-a atacat pe Alin Burcea, președintele ANAT, în urma scandalului agenției Cocktail Holidays, acuzându-l că nu poate vorbi despre interesul turiștilor în timp ce asociația sa a fost implicată în problemele agenției. Ministrul a mai criticat și practica agențiilor de turism de a face suprarezervări, ceea ce afectează turiștii.
În acest context, Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a reacționat la atacurile ministrului Radu Miruță, care a acuzat asociația și pe președintele Alin Burcea pentru „țepele” din turism. ANAT subliniază că responsabilitatea pentru reglementarea și supravegherea agențiilor de turism revine exclusiv Ministerului Economiei, nu asociațiilor patronale.
Radu Miruță, ministrul Turismului, contra voucherelor de vacanță
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului s-a declarat împotriva voucherelor de vacanță acordate în trecut bugetarilor, pe motiv că încurajează „lenea” și lipsa investițiilor în rândul hotelierilor, Radu Miruță lansând și un „atac” la adresa omului de afaceri Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, pe care l-a îndemnat „să lase un pic vocea mai jos”, după cazul Cocktail Holidays, o agenție membră ANAT.
„Deocamdată nu sunt vouchere. La anul, vedem ce suportă bugetul. Eu sunt împotriva lor atât timp cât nu există un mecanism prin care oamenii ăia (hotelierii și agențiile de turism – n.r.) nu se pot culca pe urechea primirii voucherelor” – a declarat ministrul Miruță.
Ministrul Economiei consideră că voucherele de vacanță acordate anterior bugetarilor au condus la scumpirea și la scăderea calității serviciilor turistice din România, în dauna consumatorilor care muncesc în mediul privat și nu primeau vouchere de vacanță.
„Eu vă spun filozofia mea: nu este în regulă să încurajezi lenea și lipsa investițiilor. Și nu este în regulă ca oamenii care nu sunt bugetari să suporte consecințele acestui mecanism care înseamnă prețuri mai mari și calitate mai proastă. Suntem în situația în care unii hotelieri, care trăiau în general doar din vouchere de vacanță, nu au mai făcut nicio investiție, pentru că erau în logica în care oricum, tot la mine vin ăștia cu voucherele și, că-s mulțumiți, și că-s nemulțumiți, ei trebuie să și le consume.
Asta a făcut adesea să fie servicii proaste și să crească prețurile. Dacă tot are ăsta de cheltuit în câteva zile 1.400 de lei, hai să-i pun ciorba 30 de lei, să-și consume toți banii la mine. Au pierdut din vedere că turiștii din România nu sunt doar angajații la stat și că, dacă venea cineva care nu era bugetar în acel hotel, trebuia să plătească tot 30 de lei ciorba, care poate avea un preț de 15 lei în mod normal. Asta a făcut o distorsiune. Unii au evitat să le mai calce pragul, ceea ce a dus la o scădere a activității unora”, a explicat Miruță.
El a mai spus că există și antreprenori care investeau oricum în afacerea lor și care au folosit voucherele ca pe un sprijin suplimentar, dar există și hotelieri care s-au bazat doar pe banii veniți prin vouchere și nu au crescut calitatea serviciilor.
„Sunt manageri de hotel și de activități turistice care au văzut o oportunitate în voucherele de vacanță ca fiind ceva adițional și aceia au succes – vedem că au pensiunile pline, au prețuri corecte și vedem că le este călcat pragul.
Sunt unii care țipă că nu mai vin turiștii la ei și e de vină statul că nu le mai dă vouchere. Nu poți să încurajezi că – fie faci tu management bun la hotelul tău, fie nu faci – statul trebuie să acopere incapacitatea ta de a te ocupa de această activitate. Ăia mă dușmănesc, leneșii, în general, dar convingerea mea este că nu trebuie să încurajezi genul ăsta de lene și de umflare a prețurilor în mod artificial”, a mai afirmat Radu Miruță.
Ministrul a lansat critici și la adresa omului de afaceri Alin Burcea, președintele patronatului agențiilor de turism, ANAT. Miruță s-a referit astfel la un scandal recent în care a fost implicată agenția de turism Cocktail Holidays, ai cărei turiști au rămas în străinătate, fără să aibă asigurat transportul de întoarcere.
„Pe dl. Burcea l-a deranjat următorul lucru: partenerul dumnealui (partener ca membru ANAT – n.r.) este cel care a dat țeapă turiștilor care au rămas prin Turcia și prin Egipt, cu acea agenție de turism, care a luat banii oamenilor, i-a trimis în vacanță, dar nu le-a mai dat biletul înapoi. Nu prea poți să vii pe eșafodul public să vorbești despre turism când tu ești conducătorul – cum se numește asta – ANAT, asociație care practică astfel de lucruri. Cu tot respectul!
Ce s-a întâmplat cu acea agenție a fost că oamenii au plătit biletul întreg, au fost păcăliți dându-li-se niște foi de bilete de avion care erau valabile doar la dus. Dacă nu le puneau în plicul ăla cu vouchere de la agenție și biletul de întors, turiștii se întrebau: Domnule, dar n-am biletul de întors?! Ei le-au dat o foaie care mima că este bilet, fără ca acela să fi fost cu adevărat bilet. Am taxat asta și voi taxa în continuare. Dacă asta se întâmplă să fie în camera domnului Burcea, ar trebui să-și pună problema cam când e serios”, a spus ministrul Turismului.
Radu Miruță l-a îndemnat pe Alin Burcea „să lase un pic vocea mai jos”, „în condițiile în care asociația pe care tu o conduci are astfel de țepe față de turiști”.
„Patronii Cocktail Holidays sunt în conducerea asociației domnului Burcea. Ar trebui să lase un pic vocea mai jos, că e necredibil să vorbești despre interesul turistului, în condițiile în care asociația pe care tu o conduci are astfel de țepe față de turiști. Dumnealui spune despre fondul de garantare, care pot fi parțial corecte, dar, în momentul de față, nu există. Suntem preocupați să găsim o metodă funcțională. Dar nu mă poate convinge pe mine nimeni ca eu, ministrul Turismului, să aplaud o astfel de companie, care pur și simplu a vândut iluzii. Asta s-a întâmplat în realitate”, a mai spus Miruță.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a povestit că ministerul și alte agenții din piață au făcut atunci „un efort imens” pentru repatrierea turiștilor Cocktail Holidays.
„Am făcut un efort imens ca oamenii rămași prin străinătate să fie aduși în România și s-au ajutat agențiile între ele, s-au suportat unele pe altele să-i aducă înapoi. Am făcut o celulă de criză în cadrul ministerului, care a ținut legătura cu oamenii de acolo, a ținut legătura cu agențiile, am căutat agenții partenere care să poată suporta și să ia banii din asigurare”, a spus el.
Miruță a criticat și o practică pe care ar avea-o unele agenții, de suprarezervare a vacanțelor, peste volumul real al serviciilor pe care le pot oferi.
„Totuși, știu că ei (agențiile de turism n.r.) uneori fac overbooking și iau mai multe bilete, în ideea că unii (turiști n.r.) se retrag. Dar de pe ușa acelei agenții a ieșit un voucher care i-a fost dat omului și care nu avea nicio legătură cu ceea ce i se asigura omului acolo. Eu mă duc la agenție: Bună ziua, vă dau 2.000 de euro să mă duceți în vacanță. Tu iei toți banii de la mine, dar nu-i plătești pe toți la hotel. Dacă sunt astfel de supărări pe mine, foarte bine, să se mai supere și alții, dar nu voi aplauda vreodată astfel de metode”, a mai declarat ministrul Economiei, Radu Miruță.
Reacția ANAT
ANAT a criticat inactivitatea ministerului, care dispune de date și instrumente pentru a preveni insolvențele agențiilor de turism, dar nu le utilizează. În plus, a fost subliniat că ministerul nu a creat un mecanism adecvat de garantare pentru turiști, lăsând piața în mâinile unui singur asigurator.
Asociația a reafirmat că rolul său este de a reprezenta agențiile și de a sprijini turiștii, nu de a prelua responsabilitățile autorităților publice. ANAT a acuzat atacurile ministrului Miruță de populism, care nu rezolvă problemele din turism și afectează încrederea în industria românească de turism.
„Populism în loc de competență: când nu știi, dar strigi tare!
În ultimele zile, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a ales o rețetă veche, dar eficientă mediatic: atunci când nu înțelegi cum funcționează o industrie, ridici tonul și cauți un vinovat.
Declarațiile sale, prin care acuză Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și pe președintele Alin Burcea că ar fi responsabili pentru „țepele” din turism, sunt nefondate, populiste și, dincolo de aceste trivialitati, greșite juridic.
Ministrul confundă responsabilitatea propriului minister cu rolul unei asociații patronale și transformă incompetența administrativă într-un spectacol mediatic.
Responsabilitatea legală pentru funcționarea și supravegherea agențiilor de turism aparține exclusiv Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Acest minister, in cadrul Direcției Generale Turism, are două structuri specializate:
Cu alte cuvinte, ministerul are toate instrumentele legale și administrative necesare pentru a preveni situațiile in care turistii sunt afectati de intrarea in insolventa a unei agentii. Mai mult, instituția a implementat un sistem digital de raportare, care ar trebui să permită funcționarilor să analizeze datele transmise lunar de agențiile de turism – declarațiile obligatorii de activitate, care includ volumul vânzărilor (numarul de pachete), sumele incasate in avans de la turisti, sumele achitate furnizorilor și valorile polițelor de asigurare de insolvență.
Un astfel de sistem ar trebui să semnaleze automat discrepanțele evidente, cum ar fi cazul unei agenții care rulează milioane de euro, dar deține o poliță de asigurare minimală, de cateva mii sau zeci de mii de euro. Candva, informatiile despre valabilitatea si valoarea politelor de insolventa erau publice pe site-ul ministerului, insa acum informatiile sunt excluse din rapoartele disponibile cu privire la agentiile licentiate, astfel ca doar functionarii ministerului pot avea acces la ele.
Dacă aceste informații ar fi analizate responsabil, ministerul ar putea interveni preventiv, înainte ca problemele să afecteze turiștii. Dar ministerul nu verifică, nu monitorizează și nu folosește datele pe care le are la dispoziție.
În schimb, ministrul preferă să iasă la televizor și să acuze pe alții de ceea ce ține exclusiv de propria neglijență instituțională.
După adoptarea Directivei (UE) 2015/2302 privind pachetele de servicii de călătorie, toate statele membre au fost obligate să asigure existența unui mecanism eficient de garantare a sumelor plătite de turiști, astfel încât aceștia să fie integral protejați în caz de insolvență a unui organizator.
Implementarea în România a acestei directive a fost, însă, una formală. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, instituția desemnată să transpună legislația europeană, nu a adaptat textul la realitățile pieței locale. În loc să creeze instrumente concrete prin care agențiile să poată respecta cerințele de garantare, ministerul a făcut un simplu „copy-paste” din directiva europeană și a lăsat industria să se descurce singură cu efectele.
Rezultatul este o „lege a junglei” în care fiecare operator încearcă să se conformeze cum poate, în absența unui cadru coerent și a unei autorități care să-și asume responsabilitatea pentru buna funcționare a sistemului. Cu alte cuvinte, statul a impus o obligație, dar nu a oferit mijloacele de a o respecta.
Din pacate, statul român nu a creat mecanisme funcționale de garantare, nu a diversificat opțiunile de asigurare și nu a asigurat un cadru concurențial echitabil.
Rezultatul este o piață captivă, în care agențiile de turism și, implicit, turiștii, depind de doar trei asiguratori, dintre care unul deține peste 90% din piața polițelor de insolvență. Aceasta nu este economie de piață, ci un monopol tolerat de stat, o anomalie care persistă sub privirea pasivă a ministerului.
Or, obligația unei autorități publice nu este doar să controleze, ci și să asigure condițiile pentru ca operatorii să poată respecta legea. Când ministerul nu oferă alternative, nu asigură concurență și nu utilizează propriile instrumente de analiză, vina este a autorității, nu a industriei.
În aceste condiții, statul român devine direct răspunzător pentru neîndeplinirea obligațiilor care decurg din legislația europeană. Dacă un turist pagubit nu poate fi despăgubit din cauza lipsei mecanismelor adecvate de garantare, el se poate îndrepta în instanță împotriva statului, pentru recuperarea prejudiciilor suferite. Astfel de cazuri au avut deja loc în alte state membre ale Uniunii Europene — inclusiv în Germania, după falimentul Neckermann.
ANAT este o asociație patronală, nu o instituție de stat. Asociația nu are și nici nu poate avea atribuții de control economic sau financiar asupra membrilor săi. Legea Concurenței interzice explicit colectarea și utilizarea datelor comerciale ale operatorilor privați, pentru a proteja concurența liberă.
Rolul ANAT este de a reprezenta, de a consilia și de a colabora cu autoritățile publice si nu de a le înlocui!
Cu toate acestea, atunci când au existat probleme, agențiile de turism – membre și nemembre ANAT – au fost cele care au intervenit efectiv, sprijinind turiștii afectați și găsind soluții concrete, în timp ce ministerul a rămas absent și a început să caute vinovați în Excel.
Atacul public lansat de ministrul Miruță depășește limitele dialogului instituțional și poate fi considerat o tentativă de intimidare a unei organizații care își exercită un drept legitim de opinie și critică față de o politică guvernamentală. Prin tonul și conținutul acestor declarații, ministrul afectează reputația ANAT, încrederea publicului și credibilitatea partenerilor internaționali ai industriei românești de turism.
Mai grav, există riscul ca acest tip de discurs populist să fie amplificat mediatic și interpretat ca o generalizare asupra întregului sector, ceea ce aduce prejudicii directe unei industrii care funcționează transparent și legal, sub reglementări europene stricte.
Un ministru care își înțelege atribuțiile nu caută vinovați în afara instituției pe care o conduce, ci soluții în interiorul ei. Un lider adevărat nu strigă, ci acționează. Turismul românesc nu are nevoie de populism și de spectacol, ci de competență, seriozitate și dialog real.
Dacă Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și-ar folosi propriile instrumente – datele lunare, polițele de asigurare și sistemul digital de monitorizare – multe dintre situațiile de criză de astăzi nu ar exista. Aceasta este realitatea. Restul e zgomot”, au transmis reprezentanții ANAT.