Printre cele mai frecvente fraude se numără comerțul online (metoda 1), unde victimele sunt păcălite să introducă datele cardului pe linkuri false sau să autorizeze tranzacții sub presiune telefonică. Un exemplu concret dat de CSALB: o persoană a pierdut aproape 15.000 de lei după ce a accesat un link fals și a furnizat codurile SMS. De asemenea, falșii brokeri (metoda 2) sau escrocii care promit câștiguri rapide obțin acces la aplicațiile bancare ale clienților după instalarea aplicației AnyDesk. Un român a rămas fără 19.900 de euro în cont.
Punem punctul pe știi
E-mail-urile false (metoda 3) reprezintă o altă metodă, mesaje care par să vină de la bancă și duc la pierderea accesului la cont. În grupurile de chat (metoda 4) sau pe WhatsApp, infractorii se dau drept contacte cunoscute și cer bani, uneori sume de câteva mii de lei.
Furtul de date personale (metoda 5) este o altă tactică, prin care se cer fotografii cu cardul sau coduri SMS pentru a autoriza tranzacții. Aplicațiile mobile false (metoda 6), care par legitime, pot prelua controlul contului, inclusiv accesarea creditelor, iar plățile neautorizate apar frecvent după furtul telefonului sau pierderea cardului înregistrat într-un portofel digital.
Sumele pot dispărea după furtul telefonului sau pierderea cardului înregistrat într-un portofel digital (metoda 7). Rețelele sociale (metoda 8) sunt folosite pentru a promite câștiguri rapide prin investiții sau monede virtuale care nu se materializează, iar manipularea consumatorilor prin Google Pay (metoda 9) sau alte metode de înrolare a cardului în dispozitive străine este tot mai întâlnită. În final, linkurile false (metoda 10), care par autentice pentru a autoriza plăți, pot face ca banii din cont să dispară imediat.
Punem punctul pe știi
Sfaturi pentru a nu deveni victimă
Specialiștii spun că nu trebuie să se acceseze linkuri primite de la necunoscuți sau prin mesajele de vânzare-cumpărare, și nici să se instaleze aplicații recomandate de persoane străine. În plus, oamenii sunt sfătuiți să nu furnizeze codurile primite prin SMS sau alte informații sensibile și să contacteze imediat banca și Poliția dacă observați tranzacții neautorizate.
„Pentru diminuarea riscurilor, consumatorii nu trebuie să-și expună toate economiile pe contul cu care fac tranzacții într-o zi de reduceri, de exemplu. Pot lăsa în cont doar o sumă dedicată cumpărăturilor, iar restul banilor îl pot transfera într-un cont neexpus tranzacțiilor online”, sfătuiește Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.