USR-iștii revin la ce se pricep ei mai bine și depun, pe bandă rulantă, proiecte de lege în Parlament care vizează justiția, pe de o parte, și tema pensiilor speciale, pe de altă parte.
Iar un astfel de proiect, depus de deputatul de Iași Ștefan Tanasă, bate orice record în materie de populism. Parlamentarul propune, nici mai mult, nici mai puțin, decât ca beneficiarii de pensii de serviciu care sunt condamnați definitiv pentru
de corupție să rămână fără drepturile legale la pensia de serviciu. Fără nicio altă explicație. Există o excepție, și anume că vor rămâne, dacă este cazul, doar cu pensia plătită în baza principiului contributivității. Mai mult, dacă legea ar intra în vigoare, plățile făcute de stat de la momentul condamnării și până la momentul aplicării legii ar urma să fie restituite integral „de îndată”. Un alt parlamentar, tot de la USR, este vorba despre celebrul Stelian Ion, le-a pus gând rău judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care nu mai vrea să-i lase să conducă instanța supremă decât dacă activează aici de cel puțin cinci ani.
Culmea populismului este atinsă de un parlamentar de la USR, care a depus, la finalul săptămânii trecute, la Senatul României, un proiect de lege privind… pierderea dreptului de a beneficia de pensia specială a persoanelor condamnate pentru fapte de corupție.
Autorul acestei inițiative legislative este deputatul USR de Iași Ștefan Tanasă, iar demersul este susținut, cu semnături în tabelul aferent, de alți 39 de senatori și deputați membri ai aceleiași formațiuni politice. Propunerea legislativă are număr de înregistrare la Camera superioară a Parlamentului B229/2025, iar Camera Deputaților este forul decizional.
Conform textului de lege scris de deputatul Ștefan Tanasă, „prin implementarea măsurilor cuprinse în prezenta lege se asigură promovarea integrității funcției publice, precum și instituirea unui principiu de echitate socială, descurajând, totodată, săvârșirea infracțiunilor de corupție”. Autorul proiectului susține că „prezenta lege reglementează condițiile în care pensiile de serviciu și alte drepturi de natură specială se pierd, în caz de condamnare definitivă pentru infracțiuni de corupție”.
Din acest text, se înțelege că dispozițiile acestei legi propuse de parlamentarul USR ar urma să se aplice numai atunci când o hotărâre judecătorească de condamnare pentru fapte de corupție rămâne definitivă. „Dispozițiile se aplică tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiei speciale”, scrie în acest proiect, adăugându-se însă că sunt exceptate totuși „categoriile de persoane care beneficiază de pensie stabilită exclusiv principiului contributivității”.
Sunt vizate toate pensiile de serviciu din România
În acest proiect de act normativ se definește și sensul „pensiei speciale”, prin care autorul demersului legislativ vrea să se înțeleagă „orice categorie de pensii de serviciu, inclusiv indemnizația pentru limită de vârstă, precum și orice alt beneficiu sau altă pensie decât cea acordată pe bază de contributivitate.
Este vorba despre pensia de serviciu prevăzută de Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale, despre pensia prevăzută de Statutul judecătorilor și procurorilor, despre pensia prevăzută de Legea de organizare și funcționare a Curții de Conturi, despre pensia prevăzută de Legea privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, despre pensia prevăzută de Statutul funcționarului public, despre pensia prevăzută de Statutul senatorilor și deputaților, despre pensia de serviciu prevăzută de Legea privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, despre pensia de serviciu prevăzută de Legea privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic și consular al României, despre pensia de serviciu prevăzută de Legea privind pensiile militare de stat, precum și despre pensia de serviciu prevăzută de Codul Administrativ privind primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consiliu județean.
Lega vizează inclusiv restituirea sumelor încasate
Mai mult, proiectul de lege în discuție definește „infracțiunile de corupție” ca fiind „toate infracțiunile incriminate de articolele 290 – 309 din Codul penal, precum și orice alte infracțiuni de corupție sau asimilate infracțiunilor de corupție, incriminate de alte legi”.
Astfel, se prevede că dacă o persoană, beneficiară a unei pensii speciale, este condamnată pentru fapte de corupție, aceasta își pierde acest beneficiu, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare. „În mod obligatoriu instanța de judecată va face mențiunea expresă în acest sens în cuprinsul dispozitivului hotărârii”, se arată în textul supus dezbaterii Parlamentului.
Mai departe se prevede că „hotărârea judecătorească definitivă de condamnare se comunică de îndată către autoritățile competente. Acestea vor dispune aplicarea de îndată a dispoziției privind pierderea beneficiului pensiei speciale. Orice alte plăți, ulterioare datei rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, sunt considerate nule. Plățile nule atrag după sine obligativitatea restituirii integrale a acestora, de îndată”.
De asemenea, „în cazul pierderii dreptului de a beneficia de pensia specială, persoana astfel condamnată, dacă îndeplinește condițiile legii, va beneficia de pensie stabilită în virtutea principiului contributivității”. Mai mult, „persoana care ar urma să fie beneficiară a pensiei speciale, dar a cărei pensie nu este încă în plată, va pierde acest beneficiu de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare pentru fapte de corupție. Dacă, între timp, a fost emisă o decizie de pensionare incluzând și beneficiul pensiei speciale, autoritățile competente vor proceda de îndată la redactarea actului respectiv, urmând a emite o nouă decizie”.
Registru național cu… condamnați speciali
În același proiect se mai prevede că această lege se aplică inclusiv în cazul beneficiarului de pensie specială care deși se află în plată, dacă, între timp, acest beneficiar a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni de corupție. Și în acest caz, proiectul prevede că trebuie restituită integral pensia încasată. De asemenea, aceste dispoziții ar urma să se aplice tuturor condamnărilor pentru fapte de corupție, indiferent de data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare.
„Pierderea beneficiului pensiei speciale încetează în situația în care, într-o cale de atac extraordinară, inculpatul a fost ulterior achitat. Începând cu data rămânerii definitive a noii hotărâri de achitare. Se recunoaște persoanei dreptul de a beneficia de pensie specială”, mai prevede acest proiect de act normativ.
Iar lucrurile nu se opresc aici. În același text, se mai menționează că Guvernul este obligat ca, odată la cel mult 12 luni, prin ministerele de resort, „să monitorizeze și să asigure implementarea dispozițiilor prezentei legi, întocmind în acest sens rapoarte anuale”. Raportul anual al Guvernului privind monitorizarea și implementarea acestei legi USR-iste ar urma să fie prezentat Parlamentului. De asemenea, „în vederea monitorizării și implementării dispozițiilor prezentei legi, odată cu adoptarea metodologiei de implementare, Guvernul României va întocmi un registru național unic, ce va evidenția toate aceste condamnări ce atrag după sine pierderea beneficiului pensiei speciale. Registrul Național Unic de Evidențe se actualizează de îndată, prin grija autorităților competente.
Inițiatorul se justifică: „Dorim să promovăm integritatea funcției publice”
Deputatul USR Ștefan Tanasă își motivează acest demers legislativ prin intermediul unei expuneri de motive la fel de interesantă. Acesta scrie că „lupta anticorupție, în România postdecembristă, a reprezentat una dintre temele majore sociale” și că „raportat la ultimul deceniu, constatăm faptul că lupta anticorupție este departe de a-și atinge scopul și obiectivele pentru care aceasta a fost inițial constituită”.
Parlamentarul mai susține că „este evident că este de neimaginat faptul că o persoană care, deși a avut anumite privațiuni în perioada în care a prestat munca să mai poată beneficia de diverse privilegii, atât timp cât aceasta, folosind tocmai funcția pe care o avea sau o deținea, săvârșește infracțiuni de corupție. Respectiv, săvârșește acele infracțiuni specifice funcției”.
Din această cauză, arată parlamentarul, „persoana nu numai că dovedește că nu a fost o persoană demnă să exercite respectiva funcție, dar ajunge tocmai în situația de a beneficia de un privilegiu nejustificat. Așadar, folosirea funcției deținute, tocmai în vederea săvârșirii de infracțiuni de corupție, duce respectiva persoană în zona în care acest beneficiu al pensiei speciale nu se mai justifică”.
În același document, se explică faptul că „se dorește nu doar eliminarea inechității sociale majore, ci un sistem de pensii echitabil, just, specific statului de drept și fundamentat pe principiul constituțional al egalității în fața legii”. „Ne dorim totodată creșterea responsabilității funcționarilor și a demnitarilor publici. Dorim să promovăm integritatea funcției publice”, se mai arată în această expunere de motive.
Un fost ministru al Justiției le-a pus gând rău celor care vor să conducă ÎCCJ
Iar asta nu este totul. USR pare capabil să „nască” legislație similară, fără prea mult efort. Un alt deputat al acestui partid, este vorba despre celebrul Stelian Ion, ex-ministru al Justiției, care a înregistrat la Camera Deputaților o altă inițiativă ce vizează modificarea articolului 142 alineat 1 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.
Stelian Ion susține că „Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă vârful de autoritate al sistemului judiciar din România, iar prin atribuțiile sale constituționale și legale are un rol esențial în asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii”.
În expunerea de motive, deputatul mai arată că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție „nu este doar un judecător de rang înalt, ci liderul instituțional al celei mai importante instanțe din țară. Acesta coordonează autoritatea colegiilor de conducere și a completurilor de judecată, asigură aplicarea standardelor de interpretare și profesionalism la cel mai înalt nivel, participă la procesul decizional din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și din alte structuri strategice și reprezintă autoritatea judecătorească în raport cu celelalte puteri ale statului”.
Stelian Ion susține că, în prezent, un judecător poate candida la funcția de președinte al ÎCCJ „după doar doi ani de activitate în cadrul acestei instanțe”. „Această perioadă este, în mod obiectiv, insuficientă pentru acumularea unei experiențe relevante în materie de jurisprudență la nivel de instanță supremă și pentru cunoașterea profundă a mecanismelor administrative interne”, mai scrie fostul ministru al Justiției.
Acesta dă exemplu că, „pentru comparație, pentru a putea conduce o judecătorie, legea impune o vechime de 5 ani în funcția de judecător. Este de neconceput ca pentru conducerea instanței supreme a României să se ceară o vechime mai mică decât pentru o instanță de fond”.
Ca atare, parlamentarul USR propune modificarea legii, în sensul că „președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai ÎCCJ să fie numiți de către Secția pentru Judecători a CSM dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin 5 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare”.
Proiectul a fost avizat, la data de 12 iunie 2025, favorabil de Consiliul Economic și Social și se află în consultare publică până pe data de 27 iunie 2025.