A venit primăvara și cum prima lună a acestui anotimp al renașterii este închinat (și) femeii, în semn de prețuire las mai jos câteva recomandări de carte, un obiect ce poate fi metamorfozat oricând într-un dar potrivit.
1. Furt
Autor: Abdulrazak Gurnah
Editura: Litera, 2025
Traducere: Andreea Năstase
Secolul XXI bate la ușă. În Zanzibar, trei tineri foarte diferiți – Karim, Fauzia și Badar – ajung la maturitate și visează la uriașele posibilități ale țării lor. Pentru Badar însă, un servitor neinstruit care nu și-a cunoscut niciodată părinții, se pare că toate ușile sunt închise. Adus să slujească în casa unor oameni înstăriți din Dar es Salaam, Badar descoperă primul cămin din viața lui – și prietenia lui Karim, fiul proprietarei. Chiar și atunci când Badar este alungat în urma unei acuzații false, Karim și Fauzia refuză să-i întoarcă spatele prietenului lor. Pe măsură ce tinerii află ce înseamnă dragostea, pasiunea oarbă, munca și traiul ca părinți, legătura lor este pusă la încercare, iar Karim cedează tentației trădării, lucru care le va schimba viețile pentru totdeauna.
Furt este primul roman scris de Abdulrazak Gurnah după câștigarea Premiului Nobel (2021).
Abdulrazak Gurnah s-a născut în 1948 și a fost profesor de limba engleză la Universitatea din Kent. Este autorul romanelor: Memory of Departure (1987), Pilgrims Way (1988), Dottie (1990), Paradis (Paradise, 1994, finalist la Booker Prize și Whitbread Award), Admiring Silence (1996), Pe țărm (By the Sea, 2001, nominalizat la Booker Prize și finalist la Los Angeles Times Book Award), Abandon (Desertion, 2005, finalist la Commonwealth Writers’ Prize), The Last Gift (2011), Gravel Heart (2017), Vieți în derivă (Afterlives, 2020, finalist la Orwell Prize for Fiction și nominalizat la Walter Scott Prize) și Furt (Theft, 2025). Locuiește în Canterbury.
2. Marlboro de Sarayevo
Autor: Miljenko Jergović
Editura: Pandora M, 2025
Traducere: Adrian Oproiu, Goran Čolakhodžić
Având mereu în fundal semnul asediului care a măcinat orașul Sarajevo vreme de aproape trei ani, povestirile din Marlboro de Sarajevo urmăresc soarta celor asediați și leagă vieți una de alta, un bărbat de iubita lui rănită, o casă lovită de obuz de una rămasă neatinsă. Rezultatul este un cor al poveștilor – povești de dragoste, înduioșătoare, marcate de melancolie, de dorul unei țări care nu va mai fi nicicând la fel. Poveștile lui Miljenko Jergović, pline de tristețe,
și de umor, sunt lipsite de lamentații, iar protagoniștii lor își acceptă în cele din urmă soarta și curgerea ineluctabilă a evenimentelor.
Poet, prozator, jurnalist, Miljenko Jergović (n. 1966, în Sarajevo) se numără printre cei mai importanți scriitori contemporani de limbă croată din fosta Iugoslavie și printre cei mai apreciați scriitori balcanici ai generației sale. Volumul de povestiri Marlboro de Sarajevo (Sarajevski Marlboro, 1994), tradus în numeroase limbi, a primit Premiul pentru Pace Erich Maria Remarque, iar antologia de poezie Observatorul din Varșovia (Opservatorija Varšava, 1988) a fost recompensată cu Premiul Goran pentru tineri poeți și Premiul Mak Dizdar. Volumul de proză scurtă Mama Leone (1999) a primit în 2003 Premiul Grinzane Cavour pentru cea mai bună carte străină. În 2012, lui Miljenko Jergović i s-a decernat Premiul Angelus pentru romanul Srda cântă de Rusalii la amurg (Srda pjeva, u sumrak, na Duhove, 2009). În prezent trăiește în Croația, la Zagreb.
3. Blue Machine
Autoare: Helen Czerski
Editura: Trei, 2025
Traducere: Bogdan Ghiurco
Oceanele Pământului, de la Ecuator până la poli, se contopesc într-un singur motor, alimentat de lumina solară și traversat de vaste fluxuri de energie, apă, viață și materii prime. Fiziciana și oceanografa Helen Czerski descrie dinamica acestei „mașinării albastre” de-a lungul unei călătorii fascinante din adâncurile abisale până la recifele tropicale de corali, din estuarele apelor de coastă până la ghețarii arctici amenințați de încălzirea globală. Spectaculoasele povești din Blue Machine, precum cele despre pirogile hawaiienilor, rămășițele îngropate ale Titanicului sau despre rechinii matusalemici și calamarii cu două fețe, scot în evidență complexitatea oceanului global, străbătut de curenți gigantici și presărat cu ziduri invizibile și cascade subacvatice. Odată ce înțelegem aceste întrețeseri ecologice, se naște întrebarea: ce înseamnă astăzi să fii cetățean al planetei albastre?
Helen Czerski este conferențiar la Departamentul de Inginerie Mecanică al University College din Londra. A colaborat cu BBC și Wall Street Journal și este autoarea bestsellerului Furtuna din ceașca de ceai. Fizica vieții de zi cu zi (Trei, 2018).
4. Vise spulberate. Elisabeta
Autoare: Diana Mandache
Editura: Corint, 2025
Principesa Elisabeta Josefina Carlota Victoria Alexandra s-a născut în dimineața de 12 octombrie (stil nou) 1894 la Foișor, în Sinaia. Lizzy sau Lisabeta, cum era numită de familie, a avut bonă și guvernante britanice, iar studiile favorite erau literatura, limbile străine, pianul și pictura, care-i reflectau atât de bine sensibilitatea, dar și solitudinea în care se regăsea. Dificultățile anilor de război, refugiul familiei regale la Iași au privat-o pe Elisabeta de educația clasică princiară, care avea să fie compensată de latura caritabilă, prin munca devotată de infirmieră în spitalele din spatele frontului, preluând mai târziu în Grecia modelul spitalului Coțofenești.
Căsătoria cu prințul George, diadohul Greciei, a scos la iveală o altă personalitate a prințesei Elisabeta, devenită acum regină consoartă. Spre deosebire de mama ei, regina Maria, care o vedea ca pe o fire taciturnă și retrasă în sine, chiar egoistă, regele Greciei descoperă o prietenă desăvârșită, o iubită dedicată, gata să-și sacrifice aspirațiile și convingerile pe fondul contorsionat al unei Grecii frământate de războaie și revolte. În cele din urmă, acesta va fi și motivul despărțirii celor doi, George și Elisabeta. Fosta regină va face avere în România anilor 1930, dar va muri săracă și aproape uitată în exil, după ce regimul comunist i-a confiscat toate bunurile și familia regală s-a fărâmițat.
5. Teoria lucrului bine făcut
Autoare: Veronica Stănică
„Principala caracteristică a scrisului Veronicăi Stănică este inteligența. Ironia, umorul, sarcasmul pe alocuri sunt folosite ca arme letale în demistificarea unei realități care se înfășoară în aparențe ca în foi de ceapă. O tehnică impecabilă și un simț de observație pe cât de acut, pe atât de precis, calități impresionante pentru un debut literar”, Cosmin Perța, scriitor.
6. Toată viața care ne-a mai rămas
Autoare: Roberta Recchia
Traducere: Anamaria Gebăilă
Roma anilor 1950. Marisa și Stelvio se îndrăgostesc. Familia pe care cei doi și-o întemeiază pare desprinsă dintr-un film de dragoste – până când Betta, îndrăgita lor fiică în vârstă de 16 ani, este găsită moartă pe o plajă din apropierea Romei. Tragedia e cutremurătoare. Cuplul se dezintegrează, afecțiunea și buna înțelegere dispar. Însă nimeni nu știe că în noaptea aceea fatidică, împreună cu Betta se află și verișoara ei Miriam, timidă și introvertită, și ea victima unei violențe de nedescris asupra căreia păstrează tăcerea.
Un roman dureros și tandru, care explorează mecanismele rușinii și ale doliului, dar mai ales ale afecțiunii și ale grijii, cu o sensibilitate care încântă și surprinde.
7. Goana după putere
Autor: Richard J. Evans
Traducere: Dorina Tătăran
Richard J. Evans, cel mai bine vândut istoric specializat în Germania nazistă, revine cu o capodoperă a istoriei Europei, cercetând perioada cuprinsă între căderea lui Napoleon și izbucnirea Primului Război Mondial. Autorul străbate un secol de conflicte sociale și naționale, de la revoluțiile din 1830 și 1848 până la unificarea Germaniei și a Italiei, și de la războaiele ruso-turce până la revoltele balcanice care au pus capăt acestei epoci de pace relativă și de prosperitate în creștere.
Printre marile teme abordate se numără declinul credinței religioase, ascensiunea științei și a medicinei seculare, evoluția artei, a muzicii și a literaturii, de la romantism la modernism, înlocuirea pedepselor vechiului regim cu închisoarea modernă, sfârșitul dominației aristocrației și apariția societății industriale, precum și lupta pentru drepturile femeilor și pentru emancipare, toate aceste ample transformări constituind o adevărată „goană după putere”.
8. Atlasul frumuseții
Autoare: Mihaela Noroc
Editura: Humanitas, 2025
Traducere: Andreea Niță
500 de noi portrete, din mai bine de 60 de țări – un omagiu vizual adus diversității, frumuseții și puterii femeilor din întreaga lume. Poveștile de viață ce completează fiecare portret sunt tot atâtea lecții despre curajul, libertatea și forța interioară care definesc fiecare femeie.
9. Vreme, vremuri
Autoare: Jenny Offill
Traducere: Mihnea Gafița
Vreme, vremuri este o carte de ficțiune care rezonează profund cu anxietățile moderne – despre criza climatică, fragilitatea socială și sentimentul că lumea se apropie de un colaps lent, dar inevitabil. Jenny Offill reușește să capteze această stare de neliniște printr-un stil unic, fragmentar, aproape aforistic, care îți dă impresia că răsfoiești notițele mentale ale protagonistei, Lizzie.
Sursa: https://jurnalul.ro/cultura/carte/carti-martisor-primavara-dar-991292.html