ducația incluzivă din Iași funcționează sub presiune * sute de copii cu cerințe educaționale speciale sunt integrați în școlile de masă, dar sprijinul direct este asigurat de un număr foarte mic de profesori * în timp ce la nivel național sistemul a ajuns la 91.366 de elevi cu CES și doar 1.700 de profesori de sprijin, reforma promisă prin lege rămâne amânată, iar în județe precum Iașul povara cade tot mai greu pe puținele resurse existente
În județul Iași, cifrele oficiale arată clar cât de fragil este mecanismul de sprijin pentru copiii cu cerințe educaționale speciale. Potrivit raportului privind starea învățământului ieșean în anul școlar 2024-2025, în sistemul de masă erau școlarizați1.491 de elevi cu dizabilități și CES în153 de unități de învățământ , iar dintre aceștia654 de preșcolari și elevi cu CES beneficiau de servicii de sprijin educațional în37 de școli și grădinițe incluzive . Pentru toți acești copii existau doar35 de cadre didactice de sprijin și itinerante .
Raportat strict la copiii care primesc sprijin educațional direct, asta înseamnă aproape19 copii la un singur profesor de sprijin . Pe hârtie, cifra poate părea încă suportabilă. În realitate, vorbim despre elevi cu nevoi foarte diferite, de la tulburări de spectru autist și ADHD până la deficiențe senzoriale, neuro-motorii sau dizabilitate intelectuală, adică situații care cer intervenție adaptată, timp și continuitate.
România are 91.366 de elevi cu CES 1.700 de profesori de sprijin
Presiunea este cu atât mai mare cu cât Iașul nu funcționează într-un sistem stabil, ci într-unul care pierde oameni și amână reforme. La nivel național, analiza pe baza datelor oficiale transmise Ministerului Educației și Cercetării arată că, în anul școlar 2025-2026, România a ajuns la91.366 de elevi cu CES și doar1.700 de profesori de sprijin , adică aproximativ54 de copii la un singur profesor . În plus, sistemul a pierdut152 de profesori de sprijin în doi ani școlari.
La Iași, sele37 de unități incluzive și cele35 de cadre de sprijin sunt prea puține pentru ritmul în care crește nevoia de intervenție specializată. Problema reală este că statul român a promis o reformă, dar a împins-o în viitor. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevedea instrumente-cheie pentru educația incluzivă, inclusiv dezvoltarea unor mecanisme instituționale și a infrastructurii de sprijin pentru elevii cu CES. Numai că aplicarea unor prevederi importante a fost amânată succesiv, iar Legea nr. 141/2025 a dus unele termene până la începutul anului școlar.
Când reforma națională întârzie, județele sunt obligate să se descurce cu ce au deja: puțini profesori, tot mai multe cazuri și școli care trebuie să facă incluziune fără suficiente resurse. Pentru Iași, concluzia este simplă și incomodă: educația incluzivă există, dar se ține într-un echilibru fragil.654 de copii cu CES depind direct de 35 de profesori de sprijin , iar în spatele acestei medii statistice stau zeci de școli, sute de familii și copii care nu au nevoie doar de integrare pe hârtie, ci de ajutor real, constant și specializat.Clara DIMA