Dosarul în care inculpatul Dorin Pintilie este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane continuă să scoată la iveală detalii tulburătoare despre exploatarea persoanelor vulnerabile. La termenul din 8 aprilie 2026, desfășurat la Tribunalul Iași, instanța a audiat noi martori, ale căror declarații adaugă nuanțe importante, dar și noi semne de întrebare.
Procesul vine în continuarea termenului anterior, din 25 martie 2026, când au fost audiați victima, Alin Ioan Caraiman, și tatăl acestuia. Atunci, comportamentul celor doi a atras atenția instanței, existând suspiciuni că ar fi fost influențați sau chiar instruiți cu privire la declarațiile oferite. În plus, vulnerabilitatea evidentă a victimei, care nu a putut preciza nici măcar data nașterii, a conturat profilul unei persoane extrem de ușor de exploatat.
La termenul recent, primul martor audiat a fost Vasile Agape, care a oferit detalii despre mediul din care provine victima. Declarația sa a fost una relativ rezervată, dar relevantă pentru conturarea contextului social.
„Îl cunosc din copilărie pe Alin Caraiman, victima, dar pe inculpat nu l-am văzut niciodată. Știu că Alin are niște probleme de sănătate, dar nu știu exact ce. Acesta a mai lucrat în anii precedenți ca cioban la diferite stâne. Victima și tatăl său consumă frecvent băuturi alcoolice la magazinul din localitatea de domiciliu. Nu i-am văzut discutând cu vreo persoană necunoscută. Nu știu dacă Alin Caraiman a lucrat la o stână din Iași. De vreo lună nu l-am mai văzut prin sat”, a declarat martorul în fața instanței.
Mărturia lui Agape scoate în evidență un aspect esențial: stilul de viață precar al victimei și al familiei sale. Consumul frecvent de alcool, lipsa stabilității și problemele de sănătate contribuie la crearea unui profil de vulnerabilitate, care poate fi exploatat cu ușurință.
Un alt martor ridică suspiciuni cu privire la autenticitatea declarației sale
Cel de-al doilea martor audiat, Ștefan Răileanu, a oferit o declarație mult mai detaliată, care aduce în discuție inclusiv momentul în care victima ar fi fost luată la muncă de către inculpat.
„Este a doua oară când îl văd pe inculpat. Prima dată l-am văzut în localitatea de domiciliu a victimei, când a venit și l-a luat pentru muncă. În prezent, Alin Caraiman lucrează cu un frate de-al meu, în sat. Inculpatul a venit cu soția în satul nostru, anul trecut, spunând că își caută un om pentru muncă. S-a întâlnit cu tatăl lui Alin Caraiman la magazinul din sat și i-a lăsat 400 de lei, mâncare și haine, iar Alin s-a urcat în mașina lui Pintilie și a plecat la muncă. Eram prezent când i-a dat banii, hainele și mâncarea tatălui victimei”, a declarat martorul.
Această afirmație confirmă parțial declarațiile anterioare ale victimei, potrivit cărora o sumă de bani ar fi fost oferită tatălui său în schimbul muncii prestate.
Răileanu a continuat prin a descrie și alte aspecte legate de relația dintre inculpat și familia victimei.
„Soția inculpatului a venit în urmă cu aproximativ 5-6 luni și i-a dat bani unei persoane din sat, nu familiei Caraiman, pentru ca acea persoană să le dea banii în funcție de nevoile lor, lui Alin Caraiman și tatălui său. La sărbători, Dorin Pintilie a venit și i-a adus tatălui victimei mâncare și 600 de lei, spunându-i să vină la el, unde urma să stea cu fiul său, dar acesta a refuzat”, a adăugat Răileanu.
Inculpatul locuia în casă cu victima
Conform declarației martorului, inculpatul l-a găzduit pe Alin Caraiman în propria locuință.
„S-au înțeles ca inculpatul să îi dea 1.000 de lei lui Alin Caraiman în fiecare lună și să îi plătească datoriile tatălui de la magazin. La noi în zonă, pentru munca cu animalele se oferă aproximativ 120 de lei pe zi, țigări și două mese pe zi, dar depinde de ce știe omul să facă. Alin Caraiman nu știa să mulgă oile, iar după ce consuma alcool nu mai muncea. Nu este un om stabil, stă 2-4 luni și pleacă. La stână i se dădea cel mult 1.000 de lei, pentru că nu avea prea multe de făcut”, a completat martorul.
La un moment dat, martorul și-a schimbat unele declarații, spunând că este a treia oară când îl vede pe inculpat. Totodată, s-a constatat și că mama martorului ar fi prietenă cu soția inculpatului.
„Am fost la stâna lui Dorin Pintilie și am luat niște capre. Din ce am văzut, nu se făcea diferență între Alin și ceilalți angajați. În aceeași casă locuiau doi angajați și inculpatul cu soția. Mama mea a fost prietenă cu soția inculpatului, fiind colege de școală”, a mai spus martorul.
Dosarul rămâne unul complex, în care declarațiile contradictorii, nivelul scăzut de educație al persoanelor implicate și posibilele influențe externe îngreunează stabilirea adevărului. Cazul evidențiază, încă o dată, cât de vulnerabile sunt persoanele din medii defavorizate și cât de ușor pot deveni acestea victime ale unor forme de exploatare greu de demonstrat în instanță.
Un ieșean a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, existând suspiciunea că ar fi exploatat o persoană, profitând de vulnerabilitatea acesteia. Martorii par să aibă legături cu părțile din dosar, ceea ce îngreunează și mai mult rezolvarea cauzei.