Datele incluse în Atlasul Mondial al Obezității 2026, publicat de World Obesity Federation, arată că fenomenul este deja extins. În anul 2025, aproximativ 180 de milioane de copii erau considerați obezi la nivel global. Proiecțiile indică o creștere accelerată, până la aproximativ 227 de milioane de copii cu vârste între 5 și 19 ani care vor suferi de obezitate în următoarele decenii, în timp ce peste jumătate de miliard vor fi supraponderali. Totodată, cel puțin 120 de milioane de copii de vârstă școlară ar putea dezvolta semne timpurii ale unor boli cronice asociate unui indice de masă corporală ridicat.
Indicele de masă corporală rămâne principalul instrument de evaluare, specialiștii considerând că un IMC de 30 sau mai mare indică obezitate, în timp ce valorile peste 25 semnalează supraponderalitate. Impactul asupra sănătății publice este major, deoarece creșterea excesivă în greutate la vârste fragede este asociată cu riscuri crescute de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și diabet de tip 2.
Johanna Ralston, directorul executiv al World Obesity Federation, avertizează că această evoluție reflectă un eșec global în tratarea problemei cu seriozitatea necesară, subliniind că nu este acceptabil ca o întreagă generație să fie expusă unor boli cronice care pot deveni fatale.
Raportul evidențiază și distribuția geografică a fenomenului. Cele mai mari cifre se înregistrează în China, cu aproximativ 62 de milioane de copii afectați, urmată de India cu 41 de milioane și Statele Unite, unde 27 de milioane de copii au un indice de masă corporală ridicat. În cazul SUA, datele arată că doi din cinci copii sunt deja supraponderali sau obezi.
În Europa, situația este de asemenea îngrijorătoare. Marea Britanie înregistrează aproximativ 3,8 milioane de copii cu IMC ridicat, ceea ce o plasează printre țările cu rezultate slabe în combaterea obezității infantile. Estimările arată că până în 2040 sute de mii de copii britanici ar putea prezenta semne de boli cardiovasculare sau hipertensiune, ceea ce ridică semne de alarmă privind presiunea viitoare asupra sistemelor de sănătate.
Specialiștii subliniază că există inegalități semnificative între regiuni. Țările din America și Pacificul de Vest concentrează cele mai ridicate rate, în timp ce creșterea cea mai rapidă se înregistrează în statele cu venituri mici și medii. Acest lucru indică faptul că problema este influențată puternic de mediul alimentar, accesul la educație și politicile publice.
Experții consideră că obezitatea infantilă nu este doar rezultatul alegerilor individuale, ci reflectă un mediu care favorizează consumul de alimente nesănătoase și sedentarismul. Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății atrag atenția că lipsa unor reglementări stricte permite industriei alimentare să vizeze copiii prin marketing agresiv, ceea ce contribuie la agravarea fenomenului.
Raportul recomandă intervenții urgente, inclusiv introducerea taxelor pe zahăr, restricționarea publicității la produsele de tip junk food și implementarea unor politici care să încurajeze activitatea fizică în rândul copiilor. De asemenea, se pune accent pe necesitatea unor reglementări obligatorii și a unei voințe politice ferme pentru a limita influența industriei alimentare.
Un exemplu de intervenție vine din Marea Britanie, unde autoritățile au decis restricționarea reclamelor la alimente nesănătoase înainte de ora 21:00 și în mediul online, precum și acordarea unor puteri sporite autorităților locale pentru a limita extinderea restaurantelor fast-food în apropierea școlilor. Aceste măsuri ar putea reduce semnificativ aportul caloric din dieta copiilor.
Mesajul general al raportului este clar: fără acțiuni rapide și decisive, obezitatea infantilă riscă să devină o problemă structurală globală, cu efecte pe termen lung asupra sănătății populației și asupra sistemelor medicale. Experții subliniază că această criză poate fi prevenită, însă doar prin politici coerente și intervenții susținute la nivel internațional.Tania DAMIAN