Este „cel mai bun aparat foto care a existat vreodată”, potrivit lui Kelsey Young, responsabilul ştiinţific al misiunii. „Numărul de receptori din iris depăşeşte cu mult ceea ce poate face un aparat foto”, a explicat omul de ştiinţă pentru AFP. Şi, în ciuda progreselor tehnologice realizate de la era Apollo, NASA se bazează în continuare pe vederea astronauţilor săi pentru a afla mai multe despre acest corp ceresc.
Deşi sunt mai puţin performanţi în anumite aspecte decât aparatele foto de ultimă generaţie, ochii noştri „sunt foarte pricepuţi în a percepe culorile, a interpreta contextul şi a realiza observaţii fotometrice”, adică analize bazate pe studiul radiaţiei luminoase, adaugă cercetătoarea. Un om poate astfel surprinde „literalmente într-o clipită” o nuanţă de culoare şi înţelege modul în care un relief diferă în funcţie de iluminare, elemente foarte interesante din punct de vedere ştiinţific şi care ar fi dificil, dacă nu chiar imposibil de obţinut prin intermediul fotografiilor sau al videoclipurilor. „Este un instrument magic”, s-a entuziasmat Victor Glover, astronautul care conduce misiunea Artemis 2, atunci când subiectul a fost abordat, înainte de plecare.
Doi ani de pregătire pentru a învăța să vadă bine
Dar este nevoie ca astronauţii să ştie să-şi folosească. „instrumentul magic”. Pentru a putea profita la maximum de ochii lor, cei patru membri ai echipajului au urmat o pregătire de peste doi ani. Programul a inclus cursuri teoretice, expediţii în Islanda şi Canada pentru a efectua observaţii geologice, precum şi multiple simulări de zbor deasupra Lunii menite să-i transforme în adevăraţi „oameni de ştiinţă de teren”, a declarat Kelsey Young, care i-a însoţit.
Cei trei astronauţi americani Reid Wiseman, Kristina Koch, Victor Glover şi colegul lor canadian Jeremy Hansen au trebuit, în special, să înveţe pe de rost „Big 15”, adică 15 repere de pe satelit care permit „orientarea indiferent de situaţie ”. De asemenea, au făcut exerciţii de vizualizare pentru a înţelege cum unghiul soarelui schimbă percepţia culorilor, texturilor şi morfologiei şi şi-au repetat neobosit observaţiile şi luările de notiţe cu ajutorul unui glob lunar gonflabil de trei metri diametru, pe care echipele l-au suspendat în faţa unei machete a navei lor.
„Vă pot spune că abia aşteaptă şi că sunt pregătiţi!”, spune Kelsey Young.
Fața ascunsă a lunii
Echipajul va trebui să observe locuri şi fenomene corespunzătoare celor zece obiective alese de NASA pentru interesul lor ştiinţific. Duminică, echipajul a putut deja să zărească porţiuni care nu fuseseră observate direct de om până atunci, pe faţa ascunsă a Lunii.
„Nu era Luna cu care suntem obişnuiţi”, a spus entuziasmată astronauta Christina Koch. „Aşa că am scos datele noastre de localizare lunară, am corelat imaginile şi ne-am spus: «Iată faţa ascunsă. Este ceva ce nu am mai văzut până acum»”.
Printre acestea se numără Marea Orientală (Mare Orientale, în latină), uneori supranumită Marele Canion al Lunii. „Niciun ochi uman nu văzuse cu adevărat acest crater până astăzi, când am avut privilegiul să-l vedem”, a transmis Koch.
Observații cu ochiul liber
În timpul survolului, care va dura câteva ore, ei vor efectua observaţii cu ochiul liber, dar şi prin intermediul camerelor foto de care dispun. Corpul ceresc le va apărea atunci la fel de mare ca „o minge de baschet ţinută la distanţa braţului”, a descris pentru AFP Noah Petro, şeful laboratorului de geologie planetară al NASA. „Întrebarea care mă interesează cel mai mult este dacă vor reuşi să distingă culori la suprafaţa Lunii”, mărturiseşte el. „Nu mă refer la culorile curcubeului, ci mai degrabă la nuanţe de maro închis sau bej”, care ar putea oferi informaţii oamenilor de ştiinţă „despre compoziţia Lunii” şi istoria acesteia, a explicat el..
Cu peste cincizeci de ani în urmă, fotografiile şi notiţele luate de predecesorii lor din misiunea Apollo au transformat astfel înţelegerea noastră asupra Lunii. Cu toate acestea, de atunci, omenirea a trimis mai multe sonde care au permis captarea de imagini de înaltă rezoluţie ale astralului, subliniază David Kring, de la Lunar and Planetary Institute. Acesta a declarat pentru AFP că nu se aşteaptă la descoperiri senzaţionale.
Cu toate acestea, „au trecut cel puţin două generaţii” de când nimeni nu a mai auzit „astronauţi descriind ceea ce văd” în apropierea Lunii, iar această experienţă va avea „un impact asupra lumii”, prezice el.
Zborul va fi transmis în direct de NASA, cu excepţia unei întreruperi de câteva zeci de minute, când nava va trece în spatele astrului.
„Doar ascultând descrierile lor în timpul simulărilor, mi s-au făcut pielea de găină”, mărturiseşte Kelsey Young. „Aşadar, sunt absolut convinsă că cei patru ne vor oferi descrieri incredibile”, spune ea.