Statele Unite, Iranul și mai mulți mediatori din regiune poartă negocieri intense pentru a stabili termenii unui posibil armistițiu temporar care ar putea opri escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit publicației americane Axios, discuțiile se concentrează asupra unui acord în două etape care ar putea deschide calea către încheierea definitivă a războiului.
Conform mai multor surse americane, israeliene și regionale implicate în procesul diplomatic, prima etapă a acordului ar prevedea un armistițiu de 45 de zile. În această perioadă, părțile ar urma să negocieze termenii unei încetări definitive a conflictului. Ideea este ca pauza temporară în ostilități să ofere spațiul necesar pentru discuții politice și militare mai ample.
Dacă negocierile vor progresa, etapa a doua ar presupune semnarea unui acord de pace care să pună capăt războiului. Agenția Reuters notează că armistițiul ar putea fi prelungit dacă negocierile pentru acordul final nu sunt finalizate în intervalul stabilit.
Totuși, surse citate de Axios susțin că șansele de a ajunge la o înțelegere rapidă, în următoarele 48 de ore, sunt reduse. În ciuda acestui pesimism, diplomații implicați în negocieri consideră că această inițiativă ar putea fi ultima oportunitate de a evita o escaladare majoră a conflictului.
În lipsa unui acord, scenariile discutate la nivel diplomatic includ atacuri masive asupra infrastructurii civile din Iran, precum centrale electrice, rețele de transport sau alte obiective strategice. În replică, Iranul ar putea lovi instalațiile energetice și de apă din statele din Golf, ceea ce ar risca să extindă conflictul în întreaga regiune.
Amenințările lui Donald Trump cresc presiunea
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Axios că Washingtonul se află în „negocieri intense” cu Teheranul și că un acord ar putea fi obținut înainte de termenul limită stabilit chiar de el.
„Există șanse mari să ajungem la o înțelegere, dar dacă nu se întâmplă asta, voi distruge totul acolo”, a avertizat liderul american.
Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal, Donald Trump a precizat că Iranul are termen până marți seara, 7 aprilie, să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, în caz contrar urmând să se confrunte cu atacuri asupra infrastructurii critice.
Președintele american a mers și mai departe, amenințând că va „dezlănțui iadul” asupra Teheranului dacă ultimatumul nu este respectat.
De mai bine de cinci săptămâni, Statele Unite și Israelul au desfășurat lovituri aeriene și atacuri cu rachete asupra Iranului, susținând că operațiunea are scopul de a neutraliza o amenințare iminentă reprezentată de programul nuclear iranian, arsenalul de rachete balistice și sprijinul acordat milițiilor aliate din regiune.
În replică, Iranul a decis blocarea efectivă a Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale transportate la nivel global.
Teheranul a lansat, de asemenea, atacuri asupra bazelor militare americane și asupra altor ținte din statele din Golf, ceea ce a amplificat tensiunile din regiune.
Noi atacuri și victime la Teheran
Luni dimineață, 6 aprilie, explozii puternice au zguduit capitala iraniană, Teheran. Presa de stat iraniană a relatat că un atac americano-israelian asupra unei clădiri rezidențiale din sudul orașului ar fi ucis cel puțin 13 persoane, însă informația nu a putut fi confirmată independent.
În paralel, Trump a publicat pe platforma sa de social media, Truth Social, un mesaj extrem de agresiv în care a amenințat Iranul cu noi lovituri asupra infrastructurii energetice și de transport.
„Marți va fi Ziua Centralei Electrice și Ziua Podului în Iran. Nu va exista nimic asemănător! Deschideți nenorocita de strâmtoare sau veți trăi în iad”, a scris liderul american.
Răspunsul Teheranului nu a întârziat. Mehdi Tabatabaei, consilier pentru comunicații în cadrul administrației președintelui iranian Masoud Pezeshkian, a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă până când Iranul nu va primi compensații financiare pentru pagubele provocate de război.
Astfel, negocierile care au loc în aceste zile sunt privite de diplomați drept un moment critic pentru stabilitatea Orientului Mijlociu, într-un context în care orice pas greșit ar putea transforma conflictul într-o confruntare regională de amploare.