Orașul Cluj-Napoca rămâne, detașat, liderul pieței de birouri regionale din România. Concluzia vine din raportul „Romania Office – Regional Cities 2026″, publicat azi de Cushman & Wakefield Echinox. Cu un stoc de 340.400 mp, Cluj-Napoca concentrează aproximativ o treime din totalul celor patru piețe analizate și înregistrează cea mai dinamică activitate de închiriere: 37.000 mp tranzacționați în 2025, inclusiv cel mai mare contract din regionale – 10.200 mp, semnat de Alstom în complexul The Office.
Cele patru mari orașe regionale ale României – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Brașov – au încheiat anul 2025 cu un stoc cumulat de spații moderne de birouri de 1,08 milioane de metri pătrați, fără nicio livrare nouă în cursul anului.Rata de neocupare din Cluj-Napoca se situează la 8,6% – cel mai scăzut nivel dintre toate orașele regionale, iar chiriile pentru spații de clasa A ating 15–17 euro/mp/lună, cel mai ridicat prag din regionale.Singurul proiect în pipeline pentru Cluj este Rivus Cluj, cu 23.000 metri pătrați, dezvoltat de Iulius Group și Atterbury Europe, parte dintr-un ansamblu mixt de amploare pe locul fostei fabrici Carbochim, unde lucrările au început chiar ieri.
Stocul de spații de birouri moderne din principalele orașe regionale din România – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov – totalizează aproximativ 1,08 milioane de metri pătrați, în condițiile încare, în ultimii doi ani, dezvoltatorii nu au livrat niciun proiect nou în aceste piețe, potrivit raportului.Astfel, clădirile de birouri din orașele regionale reprezintă aproximativ un sfert din stocul modern de birouri din România, estimat la aproximativ 4,5 milioane de metri pătrați, deși potențialul demografic și educațional al acestora este comparabil sau chiar superior celui din București. În ciuda acestui potențial, stocul de birouri din orașele regionale rămâne cu 68% mai redus decât cel din București, evidențiind un decalaj semnificativ între cererea potențială și nivelul actual al ofertei. „Raportul pieței de birouridin orașele regionale pentru 2026 conturează un peisaj rezilient, dar tot mai selectiv, în principalele centre de afaceri din afara Bucureștiului, evidențiind totodată potențialul semnificativ al acestora. Cluj – Napoca se detașează atât din punct de vedere al dimensiunii, cât și al cererii, în timp ce Timișoara, Iași și Brașovconcurează prin costuri mai reduse, acces la forță de muncă calificată și conectivitate în dezvoltare. Demografia solidă – peste un milion de locuitori și aproape 200.000 de studenți – susține perspectivele decreștere pe termen lung ale acestor piețe, în timp ce activitatea scăzută de dezvoltare va pune presiune pe nivelul chiriilor“, spune Mădălina Cojocaru, partener în compania de consultanță.
Orașul găzduiește 70.910 studenți, cea mai mare comunitate studențească din afara Bucureștiului, și înregistrează o rată a șomajului de doar 1,4% și un salariu mediu net de 1.288 euro/lună.
Spre comparație, Iași deține cel mai mare stoc după Cluj, dar și cea mai mare rată de neocupare.Cu 296.200 mp de birouri moderne, Iași se plasează pe locul al doilea ca dimensiune, dar înregistrează cea mai mare rată de neocupare dintre centrele regionale – 16,7%. Activitatea de închiriere a fost modestă în 2025, de doar 9.700 mp, dominată de reînnoiri și extinderi în parcuri consacrate. Cel mai mare contract al anului a fost semnat de Endava – 2.400 mp în Palas Campus. Orașul nu are niciun proiect în construcție sau planificat în prezent, deși în oraș se află peste 57.000 studenți și de una dintre cele mai competitive piețe de forță de muncă din Moldova. Chiriile prime variază între 14,5 și 17 euro/mp/lună.
Raportul mai arată că firmele cu activitate în IT au generat jumătate din totalul de 62.600 metri pătrați închiriați în 2025 în cele patru orașe, fapt cre confirmă că sectorul IT rămâne principalul motor al cererii în piețele regionale. Chiriile prime s-au menținut stabile, între 13 și 17 euro/mp/lună în funcție de oraș și de clasa clădirii.Intrând în 2026, piețele rămân stabile. concluzionează raportul: oferta limitată susține chiria, cererea tech continuă, iar focusul se mută tot mai mult pe spații de calitate, cu certificări ESG (Environmental, Social, and Governance).