„Originea câinilor – probabil o combinație între două tipuri de lupi gri – rămâne un mister interesant”, a declarat geneticianul suedez Pontus Skoglund, de la Institutul Francis Crick din Londra, care a participat la un amplu studiu genomic despre primii câini care au trăit în Europa.
Determinarea cu precizie a originilor procesului de domesticire a lupilor gri de către om se dovedește imposibilă dacă se ține cont doar de rămășițele dezgropate ale unor canide, deoarece scheletele lupilor și ale câinilor sunt dificil de diferențiat unele de altele.
Două studii publicate în această săptămână în revista Nature încearcă să elucideze acest mister, utilizând analiza ADN-urilor prelevate din astfel de schelete.
Într-un prim studiu, cercetătorii conduși de Wiliam Marsh, de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, alături de alte 21 de instituții de cercetare, au descoperit cea mai veche urmă de ADN canin din lume.
„Acel câine trăia în urmă cu 15.800 de ani, în Pinarbasi din Turcia din zilele noastre, în Anatolia centrală. ADN-ul său provine dintr-un fragment al craniului său. El semăna probabil cu un mic lup. Era un cățel de câteva luni probabil, de sex feminin”, a explicat Laurent Frantz, de la Universitatea Ludwig-Maximilian din Munchen.
Cu 5.000 de ani mai devreme
Până de curând, cea mai veche urmă de ADN a unui câine data din urmă cu 10.900 de ani. Descoperirile recente sugerează, așadar, o domesticire mult mai veche a câinilor decât și-au imaginat cercetătorii moderni.
„Nu știm exact care era rolul acelor câini. Să vâneze, să dea alarma… Putem presupune, de asemenea, că o legătură s-a format între oameni și câinii lor, mai ales o legătură cu copiii. Chiar dacă ei nu erau considerați animale de companie în sensul care le este atribuit astăzi, exista fără îndoială o legătură foarte puternică. În Pinarbasi, cățeii erau îngropați deasupra mormintelor umane”, a explicat Laurent Frantz.
Cercetătorii au determinat prezențe ale unor câini similari din punct de vedere genetic în Regatul Unit, Germania, Italia, Elveția și Turcia în timpul Paleoliticului Superior, în urmă cu 15.800-14.200 de ani.
Însă de unde veneau ei?
Veriga lipsă
Într-un alt studiu, cercetătorii din echipa condusă de biologul Anders Bergstrom au comparat genomuri prelevate din 216 schelete de canide, dintre cele cel puțin 181 proveneau din situri pre-neolitice din Europa (Elveția, Belgia, Germania, Armenia, Turcia, Suedia, Țările de Jos, Danemarca și Scoția).
Ei au putut să arate astfel că strămoșii câinilor primilor agricultori din Neolitic (în urmă cu 6.000 de ani în Europa) proveneau în mod cert din câinii populațiilor de vânători-culegători, care au trăit în urmă cu peste 14.000 de ani.
Acest fapt aduce o nouă perspectivă asupra schimbărilor radicale provocate de revoluția agricolă din Neolitic.
În contextul în care, pentru oameni, trecerea la agricultură a fost însoțită de o migrație pe scară mare din Asia de Sud-Vest spre Europa și, așadar, de o amestecare majoră a genomurilor umane, nu la fel s-a întâmplat și în cazul câinilor.
‘„Aceasta a fost marea surpriză pe care am avut-o”, a declarat Anders Bergstrom. „Nu observăm această amestecare în cazul câinilor”, a adăugat el.
Diferențierea dintre câinii din Europa și câinii din Asia a avut loc, așadar, înainte și în afara Europei, cel mai probabil în Asia.
„Există în continuare o diferență genetică între câini și lupi. Căutarea verigii lipsă va continua”, a concluzionat Pontus Skoglund.