* ceea ce, până nu demult, era doar o problemă de gospodărie începe să intre în județul Iași într-un circuit economic clar * primării care investesc milioane de lei în platforme pentru gunoi de grajd, comune care pregătesc stații de compostare și administrații care iau în calcul colectarea contra cost arată că deșeul agricol nu mai este doar o povară, ci și o resursă
În județul Iași, gunoiul de grajd nu mai înseamnă doar miros, mizerie și plângeri între vecini. În mai multe comune, el a intrat deja într-o logică economică: este colectat, depozitat, transportat, compostat și, în unele cazuri, pregătit pentru a fi transformat într-un produs valorificabil.
La Comarna, Ministerul Mediului a anunțat o investiție de 2.089.670,97 lei pentru o platformă de gunoi de grajd cu o capacitate de 2.200 mc pe an. Investiția nu arată doar preocupare pentru mediu, ci și faptul că în zonă există suficientă activitate agricolă pentru ca o astfel de infrastructură să fie justificată.
La Holboca, documentația oficială vorbește despre un sistem care deservește 7.651 de gospodării și ferme mici și mijlocii, plus posibilitatea de colectare contra cost pentru cei care nu își pot transporta singuri gunoiul de grajd la platformă. Aici nu mai vorbim doar despre depozitare, ci despre servicii concrete, cu utilaje, transport și operare.
La Butea, proiectul de platformă și stație de compostare pornește de la o bază zootehnică deloc mică: 4.689 de animale în comună, dintre care 3.224 găini ouătoare, 714 oi și capre, 177 vaci de lapte, 193 alte bovine, 234 porci de îngrășat și 105 cai. Aici se vede cel mai clar că, atunci când ai multe animale, ai și o cantitate suficientă de materie organică pentru a justifica o activitate economică în jurul ei.
La Prisăcani, documente publice menționează chiar o stație de compostare a gunoiului de grajd și ambalare compost. Acesta este punctul în care subiectul trece limpede din zona „gestionării deșeurilor” în zona de piață: dacă ajungi să compostezi și să ambalezi, înseamnă că gunoiul de grajd devine marfă.
Și la Aroneanu apar investiții în aceeași direcție. Primăria a anunțat un proiect de aproximativ 3,2 milioane de lei pentru platformă și utilaje — tractor, remorci, buldoexcavator, cisternă și echipament pentru împrăștierea compostului. Asta arată că administrațiile locale nu mai tratează problema improvizat, ci pregătesc un flux complet: colectare, transport, procesare și utilizare.
Toate aceste exemple arată că în Iași există deja o economie discretă în jurul gunoiului de grajd. Nu vorbim încă despre companii mari și branduri sonore, dar vorbim clar despre bani publici investiți, despre infrastructură, despre utilaje și despre servicii care pot fi taxate. Deșeul agricol începe să capete valoare tocmai pentru că, lăsat la întâmplare, produce costuri și poluare, iar organizat corect poate deveni compost și resursă pentru agricultură.
În județul Iași, afacerea cu gunoi de grajd nu este una spectaculoasă, dar este reală. Are comune, cifre, proiecte și nume. Și arată cum ceva ce părea doar o povară de curte începe să intre, încet, în circuitul economic local.
Sursa: https://ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/afaceri-din-gunoi-de-grajd–217595659.html