* la Iași, întoarcerea temporară a celor plecați în străinătate alimentează un sezon economic distinct, vizibil în traficul de pe aeroport, în cazările ocupate, în consumul din restaurante, saloane, magazine și service-uri auto * cifrele arată că revederea a devenit și un motor economic care se simte puternic în lunile de vârf și de sărbători
În România, Diaspora a rămas una dintre cele mai constante surse de bani care intră în economie. Potrivit unei analize, românii din afara țării au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro în ultimii 10 ani. Doar în 2024, încasările din remiteri au fost de circa 6,7 miliarde de euro, echivalentul a aproape 2% din PIB, iar după scăderea plăților către exterior a rezultat un net pozitiv de aproximativ 5 miliarde de euro.
Banii se transformă în renovări, cumpărături, sprijin pentru părinți și bunici, evenimente de familie, vacanțe în țară și consum local. Tocmai de aceea, perioadele în care diaspora se întoarce acasă au o miză economică mult mai mare decât pare la prima vedere.
La Iași, una dintre cele mai clare urme ale acestui sezon al revederii se vede pe aeroport. În 2025, Aeroportul Iași a fost tranzitat de 2.244.156 de pasageri, peste nivelul din 2024, când au fost înregistrați 2.196.763. Dintre pasagerii din 2025, 1.681.405 au călătorit pe curse Schengen, iar 562.751 pe curse non-Schengen. Cea mai aglomerată lună a fost august, cu 225.481 de pasageri, exact în perioada în care întoarcerile temporare ale românilor din diaspora ating, de regulă, unul dintre vârfurile anului.
Economia revederii
Conducerea aeroportului a legat explicit acest trafic de atractivitatea regională tot mai mare a Iașului. Directorul general Romeo Vatră afirma, la prezentarea bilanțului pe 2025, că„anul 2025 a fost unul foarte bun, cu peste 2,2 milioane de pasageri” , estimând continuarea trendului ascendent prin rute noi și investiții în infrastructură. Dincolo de limbajul instituțional, mesajul este limpede: Iașul devine tot mai mult o poartă de intrare pentru revederile sezoniere ale Moldovei.
Și turismul confirmă acest ritm. În județul Iași, în luna august 2025 au fost înregistrate 51.532 de înnoptări în structurile de primire turistică, chiar dacă sub nivelul din august 2024, iar durata medie a șederii a fost de 1,84 zile. La nivel național, în anul 2025, turiștii români au reprezentat 81,4% din totalul sosirilor în structurile de cazare. Cu alte cuvinte, piața locală continuă să stea în mare măsură pe mobilitatea internă a românilor și pe revenirile temporare, inclusiv ale celor care lucrează în străinătate și își leagă concediul de drumul spre casă.
În spatele acestor cifre este o economie sezonieră extrem de concretă. Când Diaspora revine, cresc cursele, drumurile cu taxiul, rezervările, mesele luate în oraș, cumpărăturile pentru casă, programările la medic și la dentist, lucrările mici de construcții, comenzile pentru evenimente și cheltuielile care, în restul anului, sunt adesea amânate. Pentru multe familii și pentru multe afaceri mici, lunile în care cei plecați se întorc înseamnă mai mult cash în circulație și o gură de oxigen pentru economia locală. Aceasta este, de fapt, economia revederii: una sentimentală la suprafață, dar foarte concretă în bani.
Chiar oficialii și analiștii care subliniază importanța remiterilor avertizează că acești bani nu pot compensa pierderea de capital uman produsă de migrație. Remiterile ajută gospodăriile, reduc presiunea din perioade dificile și susțin consumul, dar nu pot înlocui o economie locală suficient de puternică încât să-i țină pe oameni acasă permanent. Tocmai aici apare adevărata tensiune a Iașului și a Moldovei: orașul câștigă în sezonul revederii, dar pierde, pe termen lung, prin absența celor care vin doar câteva săptămâni pe an.
Vacanțele diasporei au devenit astfel mai mult decât un episod de vară sau de sărbători. Ele sunt un barometru al unei regiuni care trăiește între două realități: una în care plecarea continuă, și alta în care întoarcerea temporară ține în mișcare case, familii, firme și comunități.