Social-democraţii înregistrează cel mai slab scor din 1901 – de 19,2% -, departe de cel de 27,5% obţinut în 2022, potrivit unui sondaj al televiziunii publice DR.
”Nu este deloc bine, dar a fost rău şi în 2022, iar rezultatele au sfârşit prin a fi mai bune. Sper că va fi la fel în această seară”, a declarat un activist, Simon Eriksen, în vârstă de 31 de ani.
Blocul de stânga, constituit din formaţiunea lui Frederiksen şi alte partide de stânga, creditate cu 83-86 de mandate, nu obţine o majoritate a celor 179 de mandate, potrivit sondajelor publicate de televiziunile DR şi TV2 la închiderea secţiilor de votare.
Potrivit aceloraşi sondaje, dreapta şi extrema dreaptă însumează 75-78 de mandate.
Moderaţii (centru) par ”kingmaker”-ii acestor alegeri, creditaţi cu un scor de 8,2%, adică 14 mandate, potrivit acestor sondaje.
Frederiksen conducea din 2022 un Guvern de coaliţie, alcătuit din social-democraţi, Venstre (liberali, dreapta) şi Moderaţi.
Şefa Guvernului în exerciţiu, care a votat anticipat, şi-a petrecut o parte a zilei la Aalborg, fieful său electoral, în nord-vestul ţării, împreună cu groenlandezi care locuiesc în Danemarca.
„O figură care unește”
Frederiksen, care conduce Guvernul danez din 2019, este recunoscută în general prin leadershipul său, declara înainte de alegeri o analistă politică de la cotidianul Politiken, Elisabet Svane. ”Ea este o figură care uneşte într-o lume plină de insecuritate, iar danezii sunt anxioşi. Există Groenlanda, Ucraina, dronele” care au survolat această ţară scandinavă, potrivit analistei.
În plus, ”este complicat să ne imaginăm un Guvern de dreapta, pentru că ar trebui să unească foarte larg, de la extremă dreapta şi până la partidele de centru, care nu sunt în relaţii prea bune cu extrema dreaptă”, declară un profesor de Ştiinţe Politice de la Universitatea din Copenhaga, Ole Waever.
Groenlanda şi Insulele Feroe, teritorii autonome ale regatului danez, trimit fiecare câte doi edeputaţi în Parlamentul danez, care ar putea înclina balanţa.
La Nuuk, capitala Groenlandei, alegătorii au stat la coadă pentru ca să voteze încă de la deschiderea secţiilor de votare, la ora 11.00 GMT (13.00, ora României).
”Sunt cele mai importante alegeri pentru Parlamentul danez şi pentru Groenlanda din istorie”, a declarat AFP premierul goenlandez Jens-Frederik Nielsen.
”Cred că aceste alegeri vor da, într-un fel, direcţia a ceea ce urmează”, declara înainte de scrutin un deputat din Parlamentul local, Juno Berthelsen, capul listei Partidului Naleraq (autonomist), favorabil unei rupturi rapide cu Copenhaga.
Membri ai Naleraq s-au întâlnit cu membri ai administraţiei lui Donald Trump.
În această ţară prosperă, cu opt milioane de locuitori, campania a avut în centru probleme interne ca de exemplu costul traiului, statul providenţă şi mediul.
Modelul agriculturii intensive daneze, mai ales creşterea porcilor, s-a aflat de asemenea în centrul campaniei.
Împotriva unei extreme drepte puternice de la sfârşitul anilor ’90, s-a pus de asemenea problema imigraţei, iar social-democraţii s-au pronunţat în favoarea unei înăspriri în acest domeniu.
Trei formaţiuni populiste îşi dispută voturile alegătorilor.
Partidul Popular danez (PP, extremă dreapta) practic îşi triplează scorul faţă de 2022, atingând între 7,5 şi 7,7% din voturile exprimate. ”Eu vreau un nou început al Danemarcei, iar asta înseamnă un Partid al Poporului danez puternic”, a declarat AFP, după vot, liderul formaţiunii, Morten Messerschmidt.